Skip to main content

Full text of "Dorin Streinu, Opere alese (vol. 4)"

See other formats


borin Streinu 



^pere dese 



x> ol. 4 




Teologie pentru azi 



Bucuresti 
2011 



Cuvintele adunate cufurca 

(nuvela; 26 mail 997) 




Facem numai act de prezenfd. In rest, spa^iul culorii 
dizolva totul, completeazd si reclamd triste^a sau bucuria. 

Eu, ca si tine, cititorule, traim si visam ca trdim, ne 
punem catuse si ne eliberam de ele. 

In puterea noastra sta mdrefia blocului, cat si injosirea 
broastei ^estoase. Dar uitam de multe ori acest lucru. Ne 
rechemam, dupa ani de uitare si ne soptim, noua insine, 
numele. §i nici nu mai credem ca numele nostru este al nostru. 

Ne aflam strdini si speriafi de propriul nostru nume. §i 
nu e numai atat. Ne e frica pana si de visul nostru. II visam, dar 
apoi ne sperim...si alergam sd scdpdm de el ca de un caine 
mort, care e legat de trupul nostru. 

Ne credem idiofi si, in mare masura, si suntem, pentru 
ca lasam un asemenea iepure sa ne scape. 

Nu e de mirare ca par infeles. 

Nu e de mirare ca ma regdsesc in tine. 

E foarte usor sa fiu ca tine, pentru ca sunt ca mine. Nu te 
imit dar te stiu. 

Po^i sa te plangi de insuccese, de o soarta rdu croitd, de 
orice vrei tu. Dar eu ni spun ca suntem din acelasi aluat. E 
bine sa ascul^i de tine.. . 

Dar de unde stii ca tu esti tu? O intrebare, cititorule! Una 
mica si cam deplasatd. Dar te rog sd ma infelegi. Te rog sa 
intelegi ca este adevdratd. 

Te plangi ca existi si ca lumea aceasta nu e cea pe care o 
doresti tu. Tu te plangi ca nu ai bani, ca esti trist, ca nu te 
inielege so^ia sau prietena. 

Am in^eles: necazurile sunt necazuri. Dar ce faci tu, ca 
sa nu le mai ai? Cum lupfi tu impotriva lor? 



Sa zicem ca tu nu existi, dar eu te stiu, pentru ca vei trai 
in lumea mea. Te nume§ti...§i \\\ pun eu un nume, pe care il 
vreau, ca sa devii un personaj credibil al lumii mele. 

Tu vrei sa ai ceva §i eu fac imediat ca tu sa ob^ii acel 
ceva. Tu imi spui ce vrei §i eu fac ceea ce tu vrei. Dupa ce vei 
ob^ine ceea ce tu vrei, te vei a§eza pe pat sj vei a^tepta. 

Afara va ploua mocnit §i tu nu vei avea pe tine nicio 
haina. Vei fi gol, gol de-a dreptul. 

Vei fi gol. §i ploaia va curge. §i tu vei a§tepta. 

Daca nu te-ai nascut, nu exi§ti. Dar eu te stiu, pentru ca 
ti-am dat sa existi intr-o lume valorica, unde eu pun in tine tot 
felul de crezuri, sentimente, idealuri, instincte. Diferen^a dintre 
mine §i tine e aceasta: eu traiesc mai inainte de tine. . .§i te §tiu, 
te fac sa existi. 

§i tocmai de aceea stiu culoarea ochilor tai. Ii ai negrii. 
l\\ §tiu culoarea parului tau. Parul tau e castaniu. l\\ §tiu varsta. 
Tu ai 27 de ani. 

Intre mine §i tine sunt sapte ani diferen^a...§i o alta 
diferen^a majora: eu exist... pe cand tu nu existi. Tu e§ti o 
idealitate, careia eu ii §tiu totul, toate secretele, toate 
framantarile, toate fobiile. 

Cand eu ma na§team tu mureai. Sau eu muream, pe cand 
tu abia nu aveai sa te nasti. Erai dulce, gra^ioasa, cu terminal 
calde §i afectuoase. Erai numai tu §i te puteam deosebi dintre 
toate lucrurile. 

Apoi ne-am intalnit. Te §tiam dintotdeauna. Ma rugam 
dintotdeauna de tine ca sa te vad, ca sa te sarut, ca sa te 
imbra^i§ez. 

Dar tu nu erai decat lumind. 

Erai o a§teptare, care mereu ma facea sa umblu, zdrobit 
de dor, dupa tine. 

Insa, cand te-am gasit...tu erai trup. Trupul tau crescuse 
inalt, inverzise, apoi te-am privit cum te uscai, cum te usca 
timpul. Ai inceput sa descresti iar lumina din tine sa 
innebuneascd. 

Spun foarte cinstit acest lucru: lumina din tine incepuse 
sa innebuneascd §i va innebuni cu timpul §i mai mult. 

Nu te mai vedeam de atdta trup. Erai o forma 
preconceputa, rarefiata §i lasciva. Nu mai Qmipura. 

Gande§te-te, tu, cititorule, ca m-am nascut §i am ramas 
in via^a numai ca sa vad aceasta lumina. ST cand am gasit-o, eu 
ce fac? Fug de ea §i imi spun mie insumi ca m-am inselat. 



Eu vad prin trup dar trupul nu stie acest lucru. Nu am 
taine cu trupul. Trupul e o zona intre doua lumi: aceasta §i 
cealaltd. Cand stdpdnesti o lume nu mai po^i fi usor de inieles. 

Acum suntpraa de neprins. 

Alerg cat pot de mult ca sa nu fiu aflat §i sa nu pot 
vorbi. Nu am patima vorbitului mult dar ador sa fac acest 
lucru. Intorc cuvintele pe toate parole. Apoi le urasc, le urasc 
pentru ca le ucid. Le ucid dupa cum le si vindec. 

Un bolnav psihic are sufletul §i nervii foarte sensibili. 
Nu-i plac atrocita^ile, vorbele grele §i incurabile. 

Fiecare trauma clddeste un mormant. §i sunt multe 
morminte, pe care cei bolnavi le stiu sj se stiu. 

Sunt ca toil ceilalfi dar nu sunt ca ei. Ei vor sa fie 
sdndtosi, sa aiba o familic.dar stresul acesta de zi cu zi nu ii 
lasa. Se detesta §i se urasc. Se cred incapabili de-a fi fericni §i, 
la randul lor, de a face fericifi pe cineva. Nu se cred vrednici 
de iubirea vreunui om. 

Adevarul e crud dar e vindecdtor. 

Nu par nebun dar sunt un nebun ca §i tine, cititorule ! Un 
nebun oarecare. 

Tu te temi sa admi^i asta, pentru ca nu vrei sa fii un 
oarecare. Dar to^i suntem... oarecare, ni§te biefi nebuni de 
duzind. 

Cand incepi sa scrii devii un nebun. Dar un nebun care 
creeazd §i nu unul care stricd. 

Eu creez ceea ce ahi distrug si ignord, ceea ce aUii 
inchidpe nedrept sau violeaza. 

Cuvintele mele vindeca, te vindeca! 

Omul nu va deveni mai inielept sau mai inalt, nu va fi 
nici mai sfdnt §i nici mai abject decat vrea safie §i decdt este. 

Omul va fi acelasi, oricand §i pretutindeni. 

Ceea ce inva^a el nu este viafa, nu e cum sa fie viu, ci 
cum sa nufie viu, cum e sa mori. 

Omul inva^a sd-si pileascd nervii § i sd-si uite necazurile, 
sa para fericit §i sa se creada nevinovat, pentru ca sa mai poata 
respira... 

Respirarea, ea insa§i, e o trauma. 

Nebunia inseamna rezistenfd. 

Tocmai de aceea, cand nu mai rezi§ti, cand crezi ca nu 
mai rezisti, l\i spui, ne spunem, cititorule: ca innebunim. 

Dar nu innebunim, ci doar ne prefacem ca suntem 
sdndtosi, ca suntem capabili, ca suntem stabili... cand noi 



suntem butoaie de pulbere, cand noi suntem ni§te pachete de 
violenfd. 




Se trece peste om §i peste ceea ce vrea el cu prea multa 
u^urinta. §i nimeni nu pierde. . .in afara de noi. 

Ne batem pentru un pumn de pdmdnt, in loc sd ne iubim 
unii pe alfii §i sd invdfdm sd ne imprietenim. Ne place sa fim 
ho^i, par§ivi, criminali, adulterini cu tot ce exista §i cu tot ce 
suntem. 

De aceea, lumina ei md subjugd. 

In loc sd md vindece, ma face sd md cutremur §i sd 
scriu. 

Adevaratul scris nu tine cont de nimic. El se scrie §i doar 
atat. Adevaratul scris socheazd dar vindecd. 

Eu incerc sd md vindec, cand nu sunt vindecat §i cand nu 
sunt bagat in seama, cand ma simt ceva murdar §i de prost 
gust. Fac pe infernalul ca sa salvez pacea §i fac razboi, pentru 
ca sa nu se uite ca avem nevoie si de el, atunci cand trebuie sd 
spdldm adevarul cuvintelor. 

Sunt slab cu eel mai slab §i tare cu eel mai tare. Dar eu 
nu sunt nici tare §i nici slab. 

Un cere e totul. 

§i aceasta forma geometrica md inchide. 

In spatele unui vers trebuie sa stea fericirea de a scrie. 
De aceea sunt fericit, chiar sj atunci cand detest orice §i par a 
fi nepdsdtor fa^a de oricine. 

Iubesc §i mi-e teama sa spun pe cine, de ce §i cat de 
mult. Eu nu §tiu de ce §i nici daca e normal sa fie a§a. Dar 
iubesc, fara ca sa §tiu ce e iubirea sau daca fi-o pot explica. 

Uneori sunt naiv, naiv la culme, extrem de naiv cu tine, 
cititorule ! I^i spun chestiuni personale, sperand ca tu le vei fine 
minte sau ca le infelegi si te pdtrunzi de ele. 

Sau l\i spun lucruri pe care nu le stiu (a§a fi se pare \ie, 
uneori) sau mdprefac ca nu le stiu, ca nu le stii, ca nu le stim. 

Scriu despre lucruri pe care nu le stim dar nu le mai 
suportdm. 



Sunt foarte simple, in esen^a, lucrurile pe care ^i le spun 
eu. §i pentru ca sunt prea simple sunt prea greu de facut. 

Te indispun cu greul. §tiu asta. 

Te indispun cu bucuria mea. § i asta §tiu. 

Cu verva mea de a scrie. 

Cateodata, da, §i eu simt un gust amar pentru nesimiitul 
sau farsorul care are sa ma citeasca sau acel gust dulce, 
inconfundabil, pentru prea sensibilul §i afectuosul care or sa 
ma citeasca. 

Un mic exemplu, de lucru, aparent, simplu. 

Sa prive§ti o floare e un lucru, pe care, in aparen^a, cred 
to^i ca il pot face. Dar sa prive§ti o floare §i cand floarea e 
tdnara §i cand ea s-a ofilit, cu aceea§i intensitate, a§teptare, 
incordare nu poate face oricine. 

De aceea \\i spun, ca eu sunt banal, adica nu sunt ca 
tine. 

Tie l\i place sa fii un savant inchipuit, sa \n discursuri 
adormitoare §i enervante, sa fii o nulitate exorbitantd. 

Mie imi plac jocurile profunde, prostiile geniale, 
gdndurile de paie, pe care nu le po^i purta in inima datorita 
mdreiiei lor, tot felul de lucruri din as tea, netrecdtoare, 
nemuritor de bune. 

Pe mine ma intereseaza ca o frunza are gust bun, ca 
oamenii sunt calmi daca sunt ei m§i§i sau ca pot sa omor un 
gandac, din necesitate, §i apoi sa pldng pentru el, sa ma detest 
pentru fapta pe care, ca un fara de inima, am comis-o. 

Da: plang ca un copil de }d}a. Ma vaiet §i ma 
schimonosesc, de parca sunt un mic ursulet panda, care i§i 
mananca dulcile lui banane in copac... pentru ca nu §i le 
mananca. 

(Cred ca tu inielegi, cititorule, ca e§ti bdiat mare sau 
fata mare, ca toate debita^iile mele au un rost, nu?!! Doar nu 
crezi ca toata mascarada asta nuvelistica nu are cifru, ci e o 
aruncare de cuvinte, o aiurealdlW ! !) 

Pentru ca se face noapte, tocmai de aceea a§tept sa o 
visez. §tiu ca am s-o visez §i §tiu ca are sa-mi telefoneze. §i 
mai §tiu ceva: ca sunt dator sa ii stimez, 5a ti iubesc pe 
oamenii de cuvdnt §i cm ^w/Ze? mare. Pentru ca ceea ce este da 
sa fie da §i ceea ce este nu sa fie nu. 

Fara tipar. . . 

Eu nu cred in porcariile astea u§oare, ca la fotograf, daca 
stau fix. . .eu sunt numai static §i nu §i dinamic. Nu e adevarat! 



7 



Eu sunt eu cand sunt lasat sa spun ceea ce imi place §i 
ceea ce vreau dar, mai ales, cand sunt lasat sa spun ce spune §i 
ce vrea o lume intreaga. 

Lumea are nevoie de gurd §i eu trebuie sa fm gura §i 
inima §i mdna care scrie ce vrea o lume intreaga. 

Am in^eles ceea ce nu am in^eles. 

El, spre exemplu, mi-a spus ca spun lucruri antagonice. 
Da, el!!!... 

Dar el nu are habar de ceea ce simt eu. 

Nu are habar ca adevarul meu e adevar total §i curat. 

Daca prive§ti mai atent vei vedea fa§ii de fusta mova, 
fusta ei, de fapt rochia, ochelarii ei de soare, care s-au spart §i 
chiuveta, de asemenea: facuta zdren^e. 

O vezi tot mai aproape.. . 

Mai aproape, pana te surprinde realitatea §i inghe^i, §i 
tremuri... 

La casa de nebuni se mdndncd dintr-o singura farfurie. 
Apa este stdtutd §i sdlbaticd. Medicii sunt ni§te stafii speciale, 
cu vata in urechi §i par in nas, cu inima rece ca por^elanul. 

§obolanii sunt in propria lor casa la casa de nebuni. 
Casa de nebuni este, ea insa§i, o metaford, pentru ca lumea, cu 
toate ale ei, e o mare metaford. Totul te trimite spre altundeva. 

Insa §obolanii au mancat mu§amalele de la mese §i 
hartia igienica de la veceu §i §i-au lasat excrementele peste tot, 
dar pe nimeni nu intereseaza aspectele insignifiante. 

Directorul spitalului da interviu, ^an^o§ nevoie mare §i 
minte, minte in nestire, despre cat de bine si de curat §i de cat 
de sdndtoasd e casa de nebuni.. . 

Insa la casa de nebuni e altfel, cu totul altfel, de parca 
sanatatea se poate extrage din nebunie. 

Vezi femei cu parul valvoi, care se inchina, se inchina 
de mama focului. Poate ca le dor pacatele (pe to^i ne dor 
pacatele) facute cu copiii lor, cu copiii lor avorta^i, da, in 
nestire sau parasi^i. 

Au sanii zdrobni. 

Parca sunt ar§i §i spoi^i cu untura de pe§te sau cu pacura, 
cu pacura neagra, cleioasa. 

Nu mai §tii ce sa inielegi. 

Vorbesc degeaba, aiurea, se balangane ca maturate de 
vant, se rastesc la cineva, cer cuiva anumite drepturi, se 
schimonosesc, vor sa urgenteze o ac^iune, apoi se lasa 
paguba§e, parasite de ganduri §i se macheazd, iarasj imaginar, 



§i, iara§i imaginar, se iubesc cu oameni imaginari, pentru ca 
totul este imaginar. 

Pe pere^i: mult jeg. In suflete: mult jeg. Mult jeg. Of, 
execrabil jegl 

Un sfoiag verde, un miros fara nicio logica, o insultare 
continua a oricarui bun sinrf. 

Insa nu ei sunt de vina, ci sdndtosii. Daca nebunul e un 
om afectat la creier, nu?, ce fel de nebun e nebunul care e 
. . .constient? §i nebunul constient, constient de rau e eel mai 
jegos. 

Ce fel de libertate sa ai intr-o lume bolnava §i care nu \\\ 
acorda niciun drept, nicio libertate, nicio sansdl 

Nu poti sa spui ca e§ti liber aici, pentru ca gratiile te 
gatuie. Aceste gratii mari, de neam prost, i^i intra, l\i sar in 
ochi, te sugruma, te incovoiae, te disperd. 

Unii au cdtu§e la maini (care libertate?), pe cand al^ii le 
au in suflet. 

§i scot bale la gura, §i se hlizesc demen^ial, i§i fac 
nevoile pe ei, i§i taie venele, urla, vor sa se sinucida 
(sinuciderea e aici un fel de vacanfd la tropice...), blesteama 
orice... 

I§i blesteama via^a. Se roaga sa moara. 

Moartea, nu §tiu daca e considerata o salvare dar, eel 
pu^in, e un fel de sdrire a gardului §i o u§chire in ora§. 

Au inceput sa iubeascd chinul, iadul, supliciul. 

Doamna directoare ii viziteaza infustd scurtd §i cupdrul 
fdcut pemanent. Intre noi fie vorba, ea crede ca este 
excitanta. . .Dar cei de acolo vor sa o strdnga de gat. De ce?! E 
de la sine ingles: o iubesc foarte mult. 

Oja §i rujul ei ies, in mod amenin^ator, in relief. Ea nu 
i§i da seama ca ochii lor sunt vii, ca sunt ni§te animale de 
pradd, ca vor mdncare, ca vor mdncare cu ochii... Sau poate 
ca stie. Femeia, lasciva in ganduri ca hiperbola, intotdeauna 
§tie ce afd}a.. .mai mult. . .0, cat urasc eufemismele\ . . . 




Vad peste tot linguseald de cea mai proasta calitate, 
cititorule, impanata cu o indiferenid crasd. 

Nu ma mai mini faptul ca in Romania sunt mai mulfi 
oameni nebuni decat sdndtosi. 

Barba^i cu ochi bulbuca^i se perpelesc la umbra crezand 
ca sunt pe plaja marii. Aud valurile §i se fac ca fumeaza (dar 
ei fumeaza, imaginar, pana se afuma ca pe§tii), bagandu-§i in 
gura cate un pai sau cate un ba{, a§a, ca sa para ca au bani de 
tigdri. 

Dar n-au bani de iigdri, caci la casa de nebuni nu exista 
bani §i nici termenul iigdri, ci numai termenul: medicamente. 

Al^ii se balanseaza ca o pendula §i cred ca /ac dragoste, 
sperand sa vina pe la ei mama lor, ca sa le dea bomboane sau, 
de ce nu, cate o inghetata sau cate un fuior, din ala mare, de 
vata pe ba{. 

A§teapta ca sa vina mama lor si sa ii mangaie pe cre§tet 
§i sa le spuna: Noapte bund, puiul mamiil Dormi cu bine! ... 

Dar tu, cititorule, crezi ca la casa de nebuni se doarme 
binel Nu! Ei sunt incoerenfi doar in aparenfa. Ei sunt, in 
realitate, foarte coerenfi in durerea §i in disperarea lor... dar nu 
ii aude nimeni... 

Cred ca de la ei am inva^at sa fiu artist §i sa scriu, sa le 
scriu suferin^a, dramele, dramele singurata^ii lor §i ale noastre, 
pentru ca §i ei sunt noi, noi to}i. Sunt dintre noi. 

De la ace§ti oameni am nrfeles ce inseamna safii turbat 
§i ce valoare inseamna faptul de afi linistit. 

Da, linistit, cititorule, linistit ca o tdcere plind de 
dulceafd dumnezeiascal 

Ei m-au inva^at cum e sa trdiesti murind §i cum e sa 
mori sperand in, la, prin via^a, in, la, prin bucurie, in, la, prin 
ajutorul lui Dumnezeu. 

§i Dumnezeu, o, cat de mult!, da, El, ii iube§te. Le 
asculta rugaciunile. 

Ce s-ar face oamenii de la casa de nebuni... daca nici 
Dumnezeu nu ar avea timp pentru ei? 

Ce ar face, da, ce ar face, in acele momente de tensiune 
maxima, de teroare, de frica, de singuratate abisala, cand 
delirul e realitate, cand realitatea se confundd cu neantul, cu 
plictisul, cu moartea? 

Da, ei sunt prea pedepsifi, ca §i oamenii de lapuscdrie. 

Durerea lor e inumana, e insuportabila, e colosala. 

E o durere/«ra sews... sau care i§i pierde toate sensurile, 
pentru ca nu se termina, nu se mai termina. . . 



10 



Pentru ca fiecare zi se termina numai ca sa inceapa o 
alta zi. Pentru ca fiecare seara e j9re« lipsita de bucurii. Pentru 
ca in fiecare ora 2-3 noaptea a fiecarei zile sau nopti...se aude 
cate m« Mr/e?, cate un urlet din toata fiinfa . . .§i asta inseamna ca 
cineva vrea 5a dea cu capul de perete pana. . .moare. 

I§i rod unghiile §i se cred fericifi. 

Poate, \\q, cititorule, \\ se pare o aberafie sa \\\ rozi 
unghiile. 

Insa rosul unghiilor, datul din picioare, vorbitul de unul 
singur, masturbarea, incercarea de a-§i taia venele, neluarea 
pastilelor sau aruncarea mancarii pe jos...sunt actele lor de 
libertate, de bucurie, de...incredere in ei m§i§i. 

Daca nu le infelegi... e§ti inuman ca §i zidurile care ii 
inconjoara. . .§i din cauza carora /e v/ne sa urle. 

Privindu-i, nici eu nu mai in^eleg eleganfa, rostul 
frunzelor, daca frunzele nu sunt oare cuvinte sau nici nu mai 
in^eleg cuvintele, gentiletea... pentru ca te abrutizezi. 

Devii altceva . . . 

Devii, cu siguran^a, un neadaptat, un om scos, eliminat 
din statutul de om prost, care nu in^elege profund durerea, 
via^a, emotiile, ce important, o, ce important au clipele, da, 
clipele vie^ii noastre. 

Ploua in continuare. Nu am mancat pana la aceasta 
clipa. Mintea imi este de o luciditate care ma infwara. 

Ma joe dea arta? Scriu? Sufar? Respir? Traiesc? 

Oare ce traiesc?! 

Cum pot sa conving. . .numai prin cuvinte .. .despre ceea 
ce nu are de-a face cu niciun cuvdnt §i cu toate deopotrival 

Ceva e sigur: arta e zdrobitoare. 

Te zdrobe§ti, te farami pe tine pentru a hrani o intreaga 
lume. 

Insa in toate astea eu sunt de-o onestitate tulburatoare. 

Onestitatea mea este aceea ca nu ascund raul, nu il 
minimalizez, nu mi-e sila de el...de§i nu-l accept. §tiu ca 
exista. §tiu cum arata raul in oameni. Dar §tiu §i cum arata 
binele. Ce fac din om alegerile lui. 

Tu, cititorule, vei afla multe lucruri false despre mine, 
multe sentimente date cu barda, daca nu §tii sa decantezi ceea 
ce cite§ti. . . 

Vei auzi multe lucruri false despre mine, care vor 
incerca sa te faca sa crezi, ca tot ce auzi, ce sim^i, ce cite§ti la 
mine...nu sunt reale, nu sunt profunde, nu sunt explicabile. 



11 



Toate minciunile spuse despre mine...vor intra insa in 
conflict cu entuziasmul pe care il trdiesti cand ma descoperi, 
cuvant de cuvant, carte de carte, zi de zi. 

La un moment dat vei in^elege, o, sunt sigur, cititorule, 
vei in^elege, ca te-au manipulat ca sa crezi despre mine §i sa 
crezi §i despre tine, ca nu stii ceea ce cite§ti, ca tot ceea ce 
simji tu este fals. 

Dar ceea ce sim^i tu nu este fals. 

Tu ma inielegi. 

Tu ma stii, §i sim^i, ca §i eu te §tiu §i te vad in zeci de 
nuance, ca te cunosc, §i pentru acest lucru e§ti avid ca sa ma 
recitesti §i sa m« descoperi §i mai mult. 

Cred ca eu m-ara indrdgostit de tine, de faptul de a fi cu 
tine...%\ tu te indragoste§ti de mine, de faptul de afi cu mine. 

A§a se explica de ce vreau sa scriu acum, de§i sunt mort 
de foame §i e trecut de ora 15...iar tu, la fel, sinui ca cuvintele 
mele te vizeaza, ca te cunosc, ca eu te cunosc, ca ne cunoastem 
de cand lumea . . . 

Eu scriu pentru tine fara ca tu sd-mi dai de mdncare. 

Eu scriu. 

Eu scriu pentru tine. 

Da, da, da... 

Eu scriu. 

Eu scriu pentru tine, numai pentru tine. l\i dau din 
geniul meu speranfa, te fac sa lacrimezi, sa crezi in adevdr, in 
dreptate, sa te induio§ezi, sdfii tu insufi. 

Ajunge suspinul! Nu suntem la teatru. 

Nu l\\ pune costum! Nu fii oficial cu mine. 

Fii tu insufil 

Eu scriu pentru tine. 

Fii tu insufil 

Eu scriu pentru tine, cititorule ! 

Te rog, fii tu insufi §i in^elege-ma ca \\i sunt prieten, 
singurul tau prieten real, de con^tiin^a. 

De ce rosestill... 

E§ti impreuna cu mine. . . 

Nu trebuie sa ro§e§ti! 

Daca al^ii te-au dezamagit, eu nu te dezamdgesc. 

Daca aljii te urdsc sau ma urdsc, te rog, macar tu, doar 
tu, in}elege-ma\ 

Imi e§ti de ajuns doar tu. Macar unul. 

Macar un singur cititor autentic. 



12 



Am nevoie macar de unul, ca sa in^eleaga aceste zeci de 
pagini de strigdt, disperat, de iubire, de sinceritate, de bun 
simf... 

Sunt gata sa scriu pentru tine, doar pentru tine, toata 
via^a. Nu stiu ce...dar as vrea sa scriu, numai pentru tine, 
toata via^a... 

Nu vreau sa cdldtoresc. 

Nu vreau sdfiu bogat. 

Nu imi place celebritatea.. . 

Sunt o pierdere de timp toate. . . 

Eu vreau ca tu, eel care ma citesti, care ma auzi, care ma 
injelegi, sa fii cu mine mereu si sa te aud si sa te vad si sa te 
in^eleg, chiar si cand nu avem nimic de spus, chiar si cand ne 
vine sa vorbim tot timpul, chiar si cand... si cand... si pana 
cand... 

Vreau sa scriu pentru tine si sa nu te mint deloc, in 
niciun cuvant... 

Daca min^i, nu scapi de obligate. 

Minciuna nu se uita niciodata. 

Daca min^i si furi, daca min^i si inseli vei fi prins cu 
veverifa in traista. 

Via^a insa nu e rozd. In car^i situa^ia poate fi ^/ rozd, 
eroul poate wdde sau poate sa stea ca prostul, ca mitocanul 
toata ziua. . . si lumea sa fie fericitd, chiar galopant defericitd. 

Poate sa m/«?a arta? Da, minte! §i minte cu toata gura. 
Numai ca acest fel de minciuna este educativ. 

Nu spunem noi ca via^a e o curva, ca nu stiu care e o 
lepra, ca celalalt e un c.cu ochi, un nimic ajuns regele dintr-o 
lume a chiorilor? Da, noi zicem! Dar in arta, acest zis, 
cititorule, se transforma in ceva cu consecinie imprevizibil de 
bune... 

Asta, binein^eles, pentru cine mai are timp sa citeasca. . . 

Pentru eel care nu citeste. . .lumea nu are nuanfe. 

Lumea e calpd. Dar pentru eel care citeste... lumea e un 
farmec profund, din ce in ce mai profund si de care nu te mai 
saturi. 

Iti faci probleme de unul singur. Te gandesti la lucruri 
care ar fi putut sa existe dar nu esti sigur ca ele ar putea sa 
existe. 



13 





Ea nici nu exista inainte de tine. Te despart 7 ani, 7 ani 
de lumina. Iar acesti ani nu potfi trecuti cu vederea. 

Eu iert. . .dar altul nu ma va ierta. 

Altul ma va ucide. Imi va zdrobi pieptul si imi va taia 
limba, va face tot posibilul ca sa fm singur si nefericit. 

Ei au bani iar eu am geniu. 

Ei au totul, in aparenta, iar eu nu am nimic... cand am 
totul. 

Eu sunt al eternitdtii, pe cand ei sunt ai timpului iar 
eternitatea va inghiti timpul. 

Traiesc din vise, cititorule! Sper sa am o familie, o casa 
a mea, o liniste a mea. Vreau sa-mi vad copiii mei, copiii 
sangelui meu care ma cheama, care ma saruta. Vreau sa gust 
bucuriile si viata, varsta vietii si a mortii, pentru ca moartea e 
plina de viata si in vers. 

Toate aceste lucruri le sper sau le visez, insa stiu ca nu le 
pot avea. Imi fac planuri...dar ele nu se vor implini, poate, 
niciodata. . .pentru ca viata nu e in mdna noastrd. 

In mana noastra e doar. . .speranta. 

Tie ti-e frica sa spui: niciodata. Fugi de acest cuvant ca 
de un caine, care vrea sa iti rupa pantalonii. Eu nu pot sa fug 
de cuvinte si nici de cdini si nici de timp si nici de ceea ce nu 
imi place. 

Nu pot sa fug nici de mine. 

Ma las muscat, oprimat, ucis si inselat, mintit si exilat. 
Eu ii am/?e toti sipe nimeni. 



14 



Eu sunt o continua drama.. .fard auditoriu. 

Iesi afara din casa si privesti cerul. II privesti indelung. 
Iar...il privesti. Stiu ca nu ti se pare urdt niciodata, pentru ca 
mereu il gasesti plin...de noutate, de candoare, de raceala, de 
indulgenta. 

Nici mie nu mi se pare urdt niciodata. 

Nu te uita ca nu ai bani, ca nu ai haine frumoase si bine 
calcate pe tine. Esti om! 

Uita-te, mai degraba, la faptul ca toti te mint din priviri. 
Toti te leagd de un tampon de tren. 

Daca ai enervat pe cineva...civilizatia, umanitatea, 
credinta devin... amintiri. Uita tot ceea ce e mai important, tot 
ceea ce e sfdnt si se rdzbund pe tine. 

E sdnge pentru sdnge. 

Sangele clocoteste in ei de dusmanie, de invidie, de ura. 

Tremura de prosti, de nesatiosi, de avizi, de curvari...de 
insignifianti. 

Scarba si rusinea te inundd cand ii vezi. 

Insa, crede-ma, sunt in stare sa mor, ca sa te simti 
fericitl Insa niciodata nu vei fi fericit daca eu mor. 

Pot sa mor, sa mor fara regrete, numai ca tu sa fii bun, 
cinstit, fericit, un om credincios. 

Insa crezi ca moartea mea te va face. . .un om bunl 

Crezi ca poti sa fii om. . .pe cadavrele altora? 

Eu pot sa mor. 

Nu imi pasa, cititorule, nu imi pasa prea mult de mine! 
Pentru ca stiu ce valoare are moartea mea. 

Moartea mea valoreaza infinit maiputin decat viata mea. 
Viata mea rdmdne. 

Eu sunt un mic defect, un cos de gunoi pentru multi, in 
care multi isi aruncd si isi prezinta resturile menajerc.dar si 
eel care rdmdne orice ar face cineva. 

Si, pentru tine, pot sa trdiesc sau sa mor, numai sa te 
stiu fericitd, iubito! Numai pentru tine, iubito. . .ca sa stiu ca nu 
ti-am gresit tie nicidecum. 

Nimeni nu ma poate ierta de durerea pe care ti-o pot 
provoca. Numai Dumnezeu poate sa o faca. 

Insa e greu sa ma mai inteleg, daca voi avea curajul sa te 
uit. . .sau, mai degraba, impertinenta aceasta majora. 

Sunt fericit sa te vad. Stiu ca fericirea e liniste. 

Dragostea noastra cea atdt de unicd... nu se poate uita 
nici cand as uita. 



15 



Nu se poate uita. Nu se uita nimic. Tu stii acest lucru si 
eu o stiu si o sa o stiu intotdeauna. 

5 5 5 

Spera, cititorule! 

Spera sa imi mor viata cored, ca la carte! 

Sa nu am nimic si sa mor de tanar. 

5 

Sa nu mai fac nimanui vreun rau si sa nu mai filosofez 

5 

in vant, cu vantul in fata. 

' 5 

Poate ca scriu si aiurez- 

Poate ca vzata me« sau a ta sau a noastrd e o «r?« scrisd 
infuga. 

Cu mine sa «« mdsori asfaltul ci oglinzilel Sa-mi dai sa 
mananc lucruri de otel si sa ?rag dwpa mz«e locomotivele unui 
tren fara sfarsit! Sa stau inchis. . .si deschis tdcerii. 

5 5 

Sa nu mai vad lumina soarelui... si sa vad s/ava /mz 

5 

Dumnezeu, mai presus de toate stelele lumii. 

Bucuria aceea «w va trece...da, nu va trece. . . 

Restul sunt trandafiri ofiliti, amintiri, scrisori, patimi, 
uitari... 

Stiu doar ca in fata acelei Biserici m-am oprit si m-am 
rugat ca sa ma ierti. . . 

Cititorule, e greu sa saturi fantana cu arabescuri si sa 
pui graul sa incolteasca! Pepenele va fi rosu si prea copt...si 
grasimea lui va umple toata masa. . . 

Mustele se vor scalda in dulceata lui si se vor atinge si 

5 5 5 C 5 

de paine, de painea pe care tu tocmai ai scos-o din cuptor si ai 
taiat-o si ne-ai dat-o ca sa o mancam hulpav. . . 

Sa nu ma iubesti, te rog, cititorule! 

Daca m-ai intalnit si m-ai citit si m-ai inteles si te-am 

5 5 5 5 

inteles... adica m-ai iubit, ai facut cea mai mare greseala a 
vietii tale ! 

5 

Voi fi un badaran cu tine, pentru ca te voi iubi enorm, 
fara ocolisuri. Voi fi ca un ulcior, care da pe afara de atata 
apa. . .intr-o zi cu arsita, cu multa arsita. . . 

Te voi iubi si ma vei iubi. 

5 

Ma vei intelege pas cu pas. 

Vei afla cum am trait, cum am scris, cat de mult am 
suferit pentru tine, cat de mult am rezistat pentru 
no/...amandoi, cititorule! 

Noi, amandoi, suntem impreund ! 

Ne stim, ne intelegem, ne intuim reciproc... 

Via va inflori din nou. Vor imboboci iarasi salcamii 

5 

aceia imbatatori. Casa va fi calma, ca si inainte: un loc de 

~ 5 



reculegere. Ma vei regasi tot la fel de profundi, de solemn si de 
viu... in inimata. 

Acest manuscris va fi lacrimile iubitei mele, da, in acea 
zi, cand se va sterge la ochi cu el. Si veti intelege cu totii ca 
nimic nu are sfdrsit. Nici chiar depdrtarea . . . sau apropierea.. . 



16 



17 



Gdnduri cu aripi 

(cugetari, 

maxime 

?i 
a fi scriitor de geniu) 

(aforisme, vol. 1, 1997) 1 




Cercul este o mirare continua. 



Alb cristalin - 

apa cu aripi cumir^i. 



Inima de albastru 
cere cu patru 
puncte cardinale. 



Privire galbena, care se ridiculizeaza in ro§u, intr-un 
albastru care se prelungeqte in continuu. . . 



Nu mai §tiu cand am inceput volumul, in ce zi, dar pe pagina de final a manuscrisului 
(are 51 foi) scrie: 7. 07. 1997. Atunci a fost terminat de scris. 

§i cand spun terminat de scris, asta inseamna si terminat de scris si terminat de 
transcris si corectat... adica stabilit rntr-o forma finala, fiind gata pentru o viitoare 
publicare. 



Mana mea cu trei ochi privea atent fesele literelor. 



Linia mea: cea care ma iubeste. 



Adevarul se naste din pamant, din acel pamant al 
nasterii. 



Iubirea e cuvdntul frumoasei cunoa§teri. 



Muzica este un sentiment care se aude zdrobitor de 
dulce. Tocmai de aceea ma omoard cu zz/e...anumite note, 
anumite sonorita^i. . .atat de sublime. 



Cum piatra se incalze§te la soare a§a ma incalzesc §i eu 
la ideea, ca maine voi face mai mult decat azi. Continuul 
az/...ma exaltd. 



Ropotul apei mdnat de un sunet: acesta este omull 



Nu cred ca po^i sa scrii numai banalitdii §i sd fii 
geniu...intr-o singurd frazd. Aceasta fraza a fost inventata de 
catre oameni penibili. 



Starea de trezie este cea de tensiune a concentrarii. 



18 



19 



Cine se infward pdnd la sublim de oamenii geniali este 
la randul lui un geniu sau un om cu intenfii ale inimii geniale. 
Insa genialitatea nu te scapa de chinul con§tiin^ei, ci 
dimpotriva. . . 



Pasul tdu, iubito: 
un zigzag al privirii. 



Atat de simplu . . .ca parca nu era...§i nici nu fusese 
vreodata... 



Cercul inchide in el o murine de puncte contrare. 



Cercul este o gurd care intotdeauna se cautd. 



Cercul este un timp care vrea sdfw dreptate. 



Obiceiul popular este acel dat al romanilor, care il 
eternizeazd pe aceste meleaguri binecuvantate de Dumnezeu. 
Po^i vedea in el o imensd bogafie afectivd §i, mai ales, un 
inimaginabil sentiment de expresie ultimativa. 

Voiosia §i amabilitatea romdneasca, care, dupa un 
termen specific romanesc, ultima se mai nume§te §i omenie, 
sunt caracteristicile esenfiale ale poporului roman, pe langa 
acelea de eroism, de popor crestin, de popor cu adanca 
constiinid crestin-ortodoxd §i simplitate mioriticd. 



Ma doare bucuria de-a trdi §i sufar de iubirea de-a fi 
viu. 



20 



Ma indbusd gandul ca sunt liber. 



Ma imbolnavesc de cea mai mica schiiare de surds a 
iubirii. 



Ce durere, ca nu mor tdndrl 



Plange-mi anul in care nu ma ndscusem sa fm! 



Ce imensitate de timp sa nu §tiu ca exista visare ! 



Dezleaga-mi somnul care ma evitd ! 



Cuvant din mine 

ce seamana 

a rostire: miracolul. 



Neordinea se potriveste cu ea insa§i. 



Pasiunea barbatului, ceea ce este straniu, izbucne§te 
tocmai cand femeia se erijeazd in fiin^a cea mai nepdsdtoare §i 
mai dezgustatd de tot ce e in jural ei, inclusiv de bdrbaii. 



21 



Omul nu merita decat sa fie fericit. 



Marmura 

patata de sange - 

inima mea simpla. 



Albastrul de ro§u 
negrul de ieri. 



Cand privesc singuratatea o aud cum ma striga pe nume. 



Ma numesc cu numele tau, pentru ca mi-am schimbat 
numele. Port numele tuturor acelora care vor sa ma faca unul 
de-al lor. Ma numesc in numele tuturora. 



Clipa crearii unei poezii e unica, la fel cum crearea 
universului este unica. Starea aceea de har nu se mai poate 
intoarce niciodata. De fiecare data cand o cite§ti, cand o 
recite§ti, o gase§ti alta §i, mai ales, o gase§ti dupa cat e§ti de 
pregatit pentru in^elegerea ei. 



Vantul sejoaca cu zgomotul pa§ilor. Privirea ochilor ei 
imi ingheaia surasul. Ce pacat, ca nu-^i pot darui definitiv un 
trandafir! 



Exprimare in culoare a culorilor 

1 . galbenul: imbolnavita imagine din mine a painii intr- 
un soare bolnav §i §ters. 



22 



2. ro§ul: umplerea cu imaginea de sange in care pot iubi, 
visa §i, mai ales, muri. 

3. albastrul: contemplarea in dimensiunea 
inexprimabilului a cuvantului care poarta in sine 
nemarginirea. 

4. verdele: reprezentarea compasiunii mele pentru 
vegetal §i pentru respirarea vie a naturii. 

5. violetul: apusul matur al unei impenetrabile viziuni de 
intuneric ro§iatic. 

6. oranjul: zemoasa amintire de prezen^a a geloziei pe o 
portocala. 

7. negrul: umplerea cu parfi de noapte, intinse pe partea 
pamantului, unde soarele nu apune. 

8. albul: teribila orbire a unei inexprimabile reprezentari 
inaripate a pescaru§ului. 

9. maroul: centenarul platit pentru o toamna unui strop 
de frunze, patat cu trecerea timpului. 



Culorile mi se scurg in una, in singura culoare care imi 
albeste vederea. 



Sangele meu trebuie iertat pentru ca iubeste. 



Nu am norocul sa tip pentru ca am liniste. 



Dupa ce a trecut totul, pune un punct dureros §i...ia-o 
de la capdtl 



Vinul curgdnd prin cristal ma facea sa ma simtpur. 



23 



Pe fructul copt sa nu-1 mananci cu inimal Te vei 
indragosti de el §i nu-1 vei mai manca. . . 



Nu am nevoie decat de lini§te. Pamantul ma va ^ine 
mereu treaz. 



Parul tau, ca o cddere de ploaie nocturna...Ce aroma de 
pamant umedl 



Dintr-o boaba de apa, astazi, parca mi-a zdmbit un Inger. 



Sunt trist de-atata iubire netrditd. 



Ma doare secunda 

dinumarul drept... 

§i-acum te a§tept, 

§i repet, 

§i repet. . . 



Caramida pldngea cu un ochi scos. Cineva, din 
neaten^ie, i-1 scosese. 



Inserarea cade pe umarul ei ca un descantec. 



Scriu dupa cum ma inspird clipa. Rareori imi formulez 
poemele anterior crea^iei. Sunt un poet al momentului unic. 
Din aceasta cauza nu potfi unitar. 



Se apropie de pamant eel care §tie sa-l simtd. 



Jaranul e cea mai frumoasa metafora a eternita^ii. 



Sunt bolnav de o dragoste universale, de un paradis 
pierdut si de o lumind vdzutd dincolo de intuneric. 




Iluzia mea - zambetul tau cameleonic de femeie. 



De plansul unui copil imi plange inima in fldcdri... 
Chiar nu intelegeti, ca eel mai mare genocid...Q sa omora^i 
increderea din copiii vo§tri? ! . . . 



Toateformele imi displac. Imi place forma formei. Ca sa 
sculptezi ai nevoie doar de tenacitatea de a nu te lasa dobordt 
de materialul brut. Trebuie sa faci lemnul si piatra sa {i se 
supund. Trebuie sa faci din e\e...idei. 



24 



Un zid este intotdeauna ceva care te indeamnd sa nu te 
opresti. 



Am urcat panta §i mi se parea ca am ajuns in cer. Daca 
nu cumva §i ajunsesem. . . 



Valul imi lovise pulpa §i se lovise de mine raceala. 



Capatul unei coloane a infinitului e o marita experienta 
a zborului. Urasc lucrurile care nu zboara... cat §i pe cei care 
nu ne lasa 5« zburam. 



Oul lui Brancusi 2 e o perfec^iune care naste linii 



continue. 



Q A 

La m«6*« tacerii un Inger ma inva^a ^a gdndesc in 



cuvinte. 



Cocosul e o deschidere a visului spre eternitate. 



Mama e acea fiin^a care inlocuie universul. 



Cand nu voi mai fi voi rdmdne. 



A se vedea: Mariana Senila-Vasiliu, Tacerea, somnul §i misterul in sculptura 
brancu§iana, cf. 
http://www.centrul-cultural- 
pitesti.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=513&Itemid=112. 

3 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Masa_t%C4%83cerii. 

4 Dan Romascanu, Muzee in Elvetia, cf. http://updateslive.blogspot.com/2007/06/dan- 
romascanu-muzee-in-elvetia.html. Aici se refera si la Cocosul lui Brancusi. Despre 
autorul citat a se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dan_Roma%C8%99canu. 



25 



Am un loc in eternitate care imi este sigur. 



Zilele spiritului sunt atemporale. De aceea le po^i trai in 
fiecare zi. 



Ma mi§c intre spaiiu §i timp §i totu§i...nimic nu ma 
opre§te sa simt ca sunt dincolo de ele. 



Gandesc cu umarul piatra pe care o ridic. 



Ma doare de un cal maiastru, de o pasare maiastra §i de 
un luceqfar singuratic. Cred ca e bine sa te doara lucruri 
eseniiale. 



Sunt litera care da viafa. 



Spun ploaia care curge in litere. § i nu e via^a noastra o 
ploaie de vara, prea fugara, ca sa §i-o mai aminteasca cineva 
peste o jumatate de an? 



Trebuie sa existe drama, golul, preaplinul, izbucnirea, 
fervoarea, indrazneala, izbutirea pentru ca sa se produca o 
opera clard. 



Tind ca un nebun spre ultima nebunie posibild pe care o 
poate dori un om: mdntuirea. 



26 



Ma chinui de dragul de a spune adevarul plin de 
lacrimi. §i, o, adevarul nostru, al tuturora, e plin de multe 
lacrimi! 



Iubesc cu patima celui care §tie sd moard peste o clipa. 
§i pe mine ma infioara, de multe ori, sinceritatea revarsarilor 
mele de dragoste. 



§tiu eel mai bine sd zbor, nu sa merg pe pdmdnt, de§i nu 
am zburat niciodata. Am trait zborul, insa cu sentimentul eel 
mai sublim al pasarii. Eu cred ca pasarea e zbor, e un zbor 
continuu. 



Pasarea e singura metafora posibila a inal^imii. Ea e 
insdsi prezenfa ei. 



Discut cu sincera in^elegere de a vorbi cu mine insumi. 



Nisipul min^ii mele este un nisip care tinde spre o 
mdruniire tot mai mare. 



Doar cateodata e trist ca traie§ti de unul singur. 



Casa mea are ochi. Cred ca din aceasta cauza are §i omul 
acelea§i obiecte de aproximaiie. Vederea este mereu o 
aproximaiie. 



27 



28 



Vrea sd se conteste pe sine eel care §tie ca nu este altfel. 



Geniul este lupta cu tine insu}i, o lupta teribila de a 
intrece toate barierele interioare, de a confisca, in fapt, 
imposibilul. Numai ca mintea §i trupul uman nu pot sd suporte, 
mereu, imposibilul. 

Unii merg inainte...§i li omoard propria lor putere de a 
fi, pe cand an~ii se retrag, fac pa§i inapoi...dar stiu cum arata 
omul ca o explozie in continua erup^ie. 



Ma mir de neputinia de-a fi singur. 



Innebunesc pe zi ce trece de si mai multd dragoste. Nu 
credeam ca dragostea e atat de indbusitoare, atat de 
insuportabild, atat de sinucigasd. 



Lumina sdngerdnd 
pe un soare cu ochi 
defemeie - dragostea. 



Ou alb, subliniat 

cu sdruturi de indragostit 

prima dragoste. 



Zapada patata 
de litere cu sdnge 
primul amor. 



29 



Ma vars in vocabule cu patima verbului. Sanger. 



Cant de 

o primavara 

cu nervi: singuratatea. 



Fiecare ochi este o lacrima nescrisa. 



Ma mint cu o ^ara a nadejdii dezndddjduite. 



Florile spdlate cu lacrimi sunt cele maipure lacrimi. 



Ma izgonesc cu foile de la carte in spa^iul dintre frunzd 
§i metaford §i. . .simt ca ma respir pe mine insumi. 



Sunt sincer ca verbul care simte. Tocmai de aceea am 
cei mai pu^ini prieteni posibili. N-am gasit prieteni prea muU;i 
pe care sd nu ii enerveze mare^ia. 



Ce fac, de fapt, in fiecare carte, in fiecare rand, in 
fiecare zi? Ma lupt cu un cuvant care nu s-a scris...§i care se 
IsLSSiprea greu scris. 



30 



Foaia lasata in alb reprezinta adevarul adevarat. Ea este 
aspectul pur al nespusului. Dar ea nu spune nimic despre 
graba de a spune. §i omul e o grabd de a se spune. 




Planeta care ma omoard e propriul meu timp al trupului: 
ideeade afi. 



Eminescu - luceafarul perfectiunii murinde §i inviinde. 



Nu scriu pentru ca scriu, ci scriu pentru ca sunt viu. 



Cazand in sus 
cu o palma, 
ma privesc murind 
cu o lacrima. 



Sunt sus, singur, suras, sincer, straniu. 



~ Opera sa, in 16 volume, la nivel online: 

http ://eminesc u .petar.ro/opera_completa/index .html . 



Brancu§i 6 - 

descoperitorul nemuririi 
in pamantul romanesc. 



Blaga 7 - 

eel care a incetaienit 

ve§nicia la sat. 



Nu sunt apt decat de mine insumi. 



Matematica este o §tiin$a cu aripile goale. 



Zbor intr-o plutire u§oara prin lucruri. 



Caderile sunt lacrimi din sinele fiin^ei. 



De ce curg ca zapada in pamant? §i de ce mi se face de 
ducd.. .tocmai cand ma simt eel mai binel 



Pamantul este misterul naturii. Misterul omului este el 
insumi. 



6 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i. 

7 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Blaga. 



31 



Infra^irea - 

doua maini impreunate 

pana la nedespdrfire. 



Vantul cu mine 
cuvantul. 



Ma innegurez de moarte. 



Cata ratacire duce pamantul in oamenil 



Cerurile sunt atdt de albastre uneori. . .incat uit. 



Fiecare punct este o apocalipsa, adica o noud 
descoperire. 



Cand pun o virgula am trecut parca in ve§nicie prin 
moarte. Punctul este insa intotdeauna irevocabil. Dupa 
tine. . .nimeni nu mai poate pune punct in locul tdu. 



Crucea este semnul prin care ma deschid. 



Cand nu in^elegi un cuvant apeleazd la ve§nicie! 



32 



33 



Mereu mi s-a intamplat asta: cand am timpul pe care il 
vreau, atunci simt ca nu mai este timpul meu. De aceea fac 
totul in dauna timpului, in dauna mea, in dauna oboselii 
mele. . .Asta o sa ma coste. . . 



Fiecare privire este o prefigurare a nemuririi. 



Ma nemuresc cu fiecare zambet. Zambetele cele mai vii 
sunt in inima celor care te-au vazut cu adevarat...§i care te-au 
iubit maipresus de orice evidenid. 



Vad numai in foe. De aceea vdd simiit. 



Brancu§i - {aranul care simfea desavar§irea pipaind. 



Enescu 9 - omul care traia in insd$i sunetul muzicii. 



Bacovia 10 - bolnav deprea multd durere. 



Eminescu - o singuratate neinfeleasd, daca nu o iube§ti 



la culme. 



Nichita 12 - o voluptate cuvdntatd numai de catre 



indragostrfi. 



Constantin Brancusi: 
http://en.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i. 

9 George Enescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Enescu. 

10 George Bacovia: http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Bacovia. 

11 Mihai Eminescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescu. 

12 Nichita Stanescu: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nichita_St%C4%83nescu. 



Arghezi 13 - omul care isi pipdia sangele pentru ca sa-L 
atingd pe Dumnezeu. 



Sunt al meu pe cat nu sunt al tuturora. 



Ma vars peste mine §i ma inal^ izbindu-md de nrfelegere. 



Femeia e cercul in care ma scald al indurerarii. 



Cel mai catastrofal lucru care mi se poate intampla e 
acela de a nu ma mai sinrfi un vierme nemernic din cernoziom. 



Cand calc peste frunze, calc peste morfii mei. Acest pas 
ma indurereazd intotdeauna. 



Ma invesmdnt cu o ^ara a insingurdrii. 



Cine imi va da la o parte. . .piatra de pe inima? 



Lacrimile pe care le vad sunt reci ca pere^ii cavourilor. 



* 

Tremur de frica infinitului. 



13 Tudor Arghezi: http://ro.wikipedia.org/wiki/Tudor_Arghezi. 



34 



35 



Ma doare absolutul din numar. 



Florile sunt cele mai profunde metafore ale ofilirii, ale 
trecerii, ale mor^ii. §i tocmai de aceea sunt cele mai 
incantatoare incdntari de o clipa. 



Orice lucru i§i are demnitatea lui. De aceea demnitatea 
este litera oricarui lucru. 



Plang din prea multa nespunere. 



Adesea ma vad cdntdnd, pentru ca sa nu innebunesc de 
atdta dragoste. 



Portretul meu e gol. In el se a§eazd totul. Totul e golul 
eel mai simplu. Nu cred ca imaginea te cuprinde . . .dar, cu 
siguran^a, te indicd. 



Imi platesc via^a din ea insa§i. 



Prea multul inseamna necuprindere . Arta lucreaza cu 
necuprinderea, cu multa necuprindere. Tocmai de aceea 
suntem atdt de avizi de inefabil. 



Nespusul este deosebit de multul. 



36 



Hafiz este eel care fierbea sangele in el insu§i. 



Schopenhauer 15 - eel care §tia sa simta voin^a. 



Nietzsche 16 - sange de razvratit religios. 



1 7 

Heidegger - omul care nu se cuprindea in cuvmte. 



Se lunges te ochiul ca sa vadd iar linia devine dubld 
atunci cand stmt. 



Simt moartea ca pe o femeie cu trupul gol §i rece, care 
ma strange in bra|e. 



Ingerul mor^ii e plin de o liniste bldndd. 



Ii rapesc timpului hainele . . .dar nu §i trupul. 



A§tept un timp neasteptat. 



14 A se vedea: http://www.hafizonlove.com/divan/index.htm. 

15 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Arthur_Schopenhauer. 

16 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Friedrich_Nietzsche. 

17 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Martin_Heidegger. 



Revad ce nu pot sa vad. 



Vreau sa spun cand spun. 



Cand nu mai iubesti via^a, atunci iube^ti curozitatea 
vie^ii. Insa curiozitatea vie^ii e o mare nesansd eel mai adesea. 



Ma simt, adesea, pus la zid, infafa cuvintelor. 



Daca afli ultimul sens al vie^ii nu te mai po^i conforma 
cu via^a practica. E o §tiin^a pe care o infelegi de la sine.. . 



Omul e un copil continuu indrdgostit de tot ceea ce 
vede. 



Afilosofa inseamna a gdndi cu raiiune despre sdnge. 



Daca §tii unde sa caufi vei gasi, intotdeauna, cate ceva 
de unul singur. 



Sangele meu purtand 
un nume care se cdntd 
vioara. 



37 



38 



Dansez un cdntec 
pe care nemuritorii 
il numesc durere. 



O mana intinsd este o ramurd subfire de mdslin. 



Zbor intr-un 
apus 
sprijinit de ape. 



Nu exista o filosofie a cunoa§terii pure . . .ci numai una a 
persoanei. 



Timiditatea este un mod de a spune nu situa^iei. 



Aparenta tdrie sufleteascd este o improvizaiie pentru 
lipsa de caracter. 



Caracterele insuportabile sunt cele care nu se mai 
suportd. 



Scriitorii adevdrafi de romane sunt cei care due 
ra^ionamentul pdnd lajumdtate, pentru ca apoi sd-l denunfe. 



Afi scriitor inseamna sd-fi scrii, cu durere, fiinia. 



39 



Nu exista clipa in care sa nu ma gandesc la cum ar trebui 
sa fm, daca asfi. 



§i cuvintele au iara lor, una aparte: fara singurdtdiilor 
gdsite in fiin^a ta. Nu degeaba memoria e un santier §i adancul 
din tine este un vulcan.. .pe care abia il controlezi. . . 



Caut cuvintele prin care sa pot propaga lumina din 
sufletul meu. 



Scriu simplu. Sunt o lumina prin care se poate vedea. 



In marginea inserarii mai intotdeauna ma simt mat 
aproape de ve§nicie, atdt de aproape. . . 



Cand ascult lini§tea din mine pot auzi, de multe ori, 
parca fa If ditul aripilor de Ingeri... 



In linistea spiritului, chiar §i cea mai mica vibrafie 
devine o neliniste addncd. 



Traiesc pe masura ce imi cer moartea. Nu este fiecare 
rugdciune de seard...§\ patul nostra... intalnirea cu ultima 
clipa? 



Ironia e forma contorsionatd a iubirii ranite, pe care o 
practici pe masura ce ifi lafesti nefericirea. 



Neferici^ii nu sunt intotdeauna oameni. 



A fi om cred ca e eel mai mare act de curaj al acestui 
univers. 



A fi scriitor de geniu inseamna sd vrei §i sd pofi sd faci 
lucruri nea§teptate de nimeni. 



Un mare paradox: creafiile geniilor nu sunt pentru genii 
ci pentru oamenii comuni. 



Am foamea de a infdptui imposibilul. De aici §i durerea 
aceasta imposibil de obositoare. 



Via^a constrange la neexprimare . 



Oamenii care au simiul istoriei sunt, paradoxal, 
incompatibili cu istoria. 



Istoria exclude pe oamenii excep^ionali dar nu rezistd 
tentafiei de a-i avea. 



A respecta moartea unui om inseamna sd-i accepfi 
evidenfa vie^ii. 



40 



41 



Nu istoria creeazd oameni, ci istoria se scrie prin ei. 



A fi fiind = totul. 



Poezia este o afirmare supremd a sufletului. 



Sa nu asculfi de critici! 

Singura critica valabila este sufletul creatorului. Daca tie 
ifi place ceea ce faci, atunci opera ta are adevarul tau. 

l\\ vei da seama cand gre§e§ti: atunci cand incepi sa nu 
maifii tu insufi. . .si din acest motiv nu mai ai chefsa creezi. 



Cand creezi, sa creezi pentru vesnicie. Ce nu creezi 
pentru vesnicie nu dainuie. 




Artistul, care isi cunoaste puterea crea^iei din ceea ce 
face, nu se teme de nimeni. Este invincibil. 



E o nebunie sa te impotrivesti unui Sfant, unui erou sau 
unui geniu. Ei spun intotdeauna adevarul suprem. 



Am de multe ori dorin^a de a desfiinfa poezia §i arta 
numai pentru a spune durerea §i fericirea umana deopotriva. 



Poezia cea mai purd este poezia care nu mai este poezie 
ci suflet. 



Istoria isi uita poe^ii. Ea §i-i uita cu aceea§i placere cu 
care §i-i creeaza. 



Uitarea e eel mai mare chin §i pedeapsa care i se poate 
aduce individului uman. 



Pentru a crea nu l\i trebuie forme ci putere. 



Cel mai important lucru in arta este geniul, adica 
puterea de a zdmisli ceea ce ce ifi propui. Daca exista geniu 
exista totul. 



Artistul recreeazd universul. 



Inspira^ia nu se cauta. Ea se gdseste. 



Sunt nelinistit atata timp cat stau degeaba. 



42 



43 



Romanele se citesc cand nu mai ai putere de viafd §i se 
scriu cand aiprea multd. 



Imi doresc sa scriu romane nelinistite dar care sd 
linis teased. 



Cdutarea de sine se face de la sine. 



Am ajuns sa-mi dau seama, pe nesim^ite, ca sunt romdn 
sj cefel de romdn sunt. 

Am ajuns sa con§tientizez ca sunt roman din cauza 
scrisului. 

Scrisul §i iluminarea duhovniceascd m-au dus la mine 
acasd. 



O alta ^ara mi-ar putea pldcea dar «w m-ar linisti. M-a§ 
putea indrdgosti de o alta ^ara dar nu as. putea sa o iubesc de la 
sine. Nu pot sa fiu decat romdn. 



Nu §tiu de ce se cere, mereu, cu obstinate, fiecarui 
geniu, o suferin}d in plus. Nu considera^i ca e de ajuns doar 
suferin^a de a nu fi inieles, de a fi mereu neinfeles cu 
adevdratl 



Faima nu este adevdrul, ci prezenfa istoriei in cadrul 
existen^ei. 



Oamenii stau in picioare pe masura ce nu isi dau seama 
ca stau. 



Cred ca §tiin^a va ajunge pana acolo unde nu va mai 
intelege nimic. Daca va avea acest curaj §i acest privilegiu nu 
va mai dori nimic altceva decat sa traiasca. Atunci via^a va fi 
cea mai importanta. Va fi o intoarcere abisala spre ontologie. 



Perfectiunea cuvdntului este, de fapt, perfec^iunea 
sentimentului pe care il exprima. 



Cand un poet ajunge sa simta nu numai subtilitaiile 
cuvantului dar §ijocul cuvdntului in sufletele oamenilor atunci 
a ajuns la desavdr§ire. Cred ca desavdr§irea poeticd este 
puterea de a uimi prin sentimentele puternice ale cuvintelor. 



Reflectia ascute spiritul §i mare§te acuratefea 
exprimarii. 



Importanta poeziei consta in aceea ca ea sensibilizeazd 
§i sublimizeazd sentimentele. 



Nafionalismul presupune iubirea de tot ceea ce e§ti. 



Culorile cele mai proeminente sunt culorile cu mult 
sentiment. 



44 




Lucrurilor carora li se dau defmrfii, li se dau pentru 
utilitate §i nu pentru importanjd. 



Poemul trebuie sa tulbure cititorul. 



Cel mai demn temperament este rdbdarea. 



La pagina vie^ii mi-am pierdut secundele. Mai mi-au 
ramas doar distanjele dintre ele. 



Cine se luptd cu sine adesea pierde cate o rana. 



Cand totul devine absurd nu mai exista absurd. 



Omenirea se invarte in intuneric pentru ca nu vede, 
deasupra capului ei, lumina. Iar de lumina ne desparte unfir de 
af a. 



45 



Omul e straniu tocmai pentru ca nu se stiepdnd la capdt 
pe sine insu§i. 



Cand incepi sa te simii pe tine insu^i e semn ca invefi, sa 
fii scriitor. 



Pentru ca sa fii absolut in cultura na^iei tale trebuie sa fii 
tu insufi. 



Inchide ochii §i urechile §i apoi... priveste-te\ Dupa 
aceasta po^i sa incepi sa scrii. . . 



Crea^ia omeneasca se situeaza pe trepte de infelegere §i, 
in acela§i timp, ac^ioneaza pe trepte de constiinfd. In^elegerea 
unui popor este produsul treptelor sale de constiin0. 



Inven^iile §i ideile mari apar de la sine. Sunt daruri 
pentru care trebuie sdfiipregdtit. 



Versul liber este un suflet prin care nu se poate privi 
trupul. 



Eu nu ma exprim pentru ce este, ci pentru cum este. 



Ca sa scrii versuri libere trebuie sa fii un izvor care 
curge. 



Versul liber este o respirafie normald. 



46 



47 



Durerea poate fi orice pana la urma. 



Cand citesc versuri fixe simt ca exista in ele o fiinfa. 
Aceasta fiinfa este incarcerata. 



Versul liber este o confesiune. 



Un adevar ocolit nu e niciodata un adevar foarte bun. 



In via^a, daca nu aipentm cine lupta, lup^i degeaba. 



Ideile cele mai bune sunt ideile proaspdt gandite. 



Versurile cele mai dulci se uita mai curdnd decat crezi. 



In urma ramane doar un nume §i nici acela intreg. 



Traim incd din via^a ve§nicia. 



Daca urci prea sus te pierzi. A§a sunt eu: ma pierd 
vederii. 



Ideile lui Platon sunt eumenele lui Kant. Ceea ce difera 
e doar numele celui care le-a numit. 



Voin^a lui Schopenhauer este voinja de a nufi om. 



Supraomul lui Nietzsche e locul lui Dumnezeu, pe care 
oamenii L-au omordt in inima lor. 



Evolutionismul = devenirea spre nimic. 



Arta e o pldcere gratuitd pentru celelalte spirite dar nu 
§i pentru spiritul creatorului ei. 



Adevaratul citit: sd auzi prin glasul cuvantului scris 
insd§i glasul cuvantului rostit de eel care 1-a scris. 



Uneori scriu pentru ca nu §tiu sdfac altceva. Cu fiecare 
cotitura ma asigur de o virgula. 



Ating ochii de cuvant numai cand punctul este deja in 
urmd. Adica nu corectaii un text, pana nu il scriefi mai intai! 



Zborul meu se termina intr-un netimp. Acesta e lucrul 
eseniiall 



48 



Doua saruturi se intdlnesc intr-o singura adormire. 



Cercul ascunde o inima prin care curge timpul. 



Mainile reci sunt semnul ca ploile sunt fierbinti. 



Cuvantul gurii tale e o singura inima. 



Jocul de-apatru este o poezie ritmatd. 



Cea mai mica piatrd este un semn pentru ca nu se 
deschide. 



Sa se termine odata cu cuvantul care nu s-a spus sau s-a 
tot spus §i sa se spuna cuvantul, care nu se poate spune ! 



Sa visezi frumos este gandul care te linisteste. 



Triste^ile ma omoard ca pe opetald de anotimp. 



Geniul reprezinta acel ceva, care este in noi, mai addnc 
decat noi inline. Problema e sa nu te crezi atotputernic . . . 



49 



Am lacrimi de estet §i suferin^a de timp. 



Ma desfa§or peste lucruri cu patima nemuririi. 



Timpul se scurge printre cuvinte...Numai sufletul lor 
este viu. 



Zdmbetul ochilor 
culorile lui Van Gogh 1E 
pe suflet. 



Scriitorii reprezinta pulsul normal al societa^ii. 



Iubirea este un zgomot de sentimente, care produce 
ameieli §i, cateodata, §i greiuri. . . 



Dreptate inseamna sdfaci ceea ce nu fi seface. 



Oamenii sunt indiferenfi pentru ca sunt inumani. Daca 
§i-ar da seama cat de caricaturali sunt atunci cand sunt 
indiferenfi. . .nu ar mai indrazni sd priveascd pe un om in ochi. 



18 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vincent_Van_Gogh. 



50 



51 



Indiscre^ia este un act care se asteaptd §i nu se cere. 



Ideile mari sunt acelea care nu se exprimd intr-o carte ci 
intr-o viaia. 



Cand incerci sa stii totul trebuie sa te dispensezi de 
amanunte. Dar a §ti totul include si amanuntele. 



Obscenita^ile spuse cu umor devin amuzante. Cele spuse 
cu ura devin rusinoase. Cele spuse cu dramatism impun pldsul 
lumii. Pe obscenita^ile cu adevdrat obscene insa le stim tod §i 
lefacem toti. 



Femeilor le place flecdreala tocmai din cauza ca nu §tiu 
cum sd-si ascundd antipatiile. 



Naivitatea este o forma de fericire ieftind. 



Societatea noastra nu are sens, nu fond. 



Istoria e facuta, in principal, din delicte §i insuficienfe. 



Cel mai rau lucru este uitabU. Cel mai bun lucru este 
mereu de dorit. 



Oamenii care gdndesc sunt nonconform^ ti. 



Statul e un mijloc de constrdngere al ceta^enilor sai 
numai in litera §i nu §i in spiritul legii. 



Discrepant dintre genera^ii nu e data numai de deficitul 
de civilizaiie. 



Lini§tea interioard e punctul ultim al scriitorului. 



Trebuie sd merifi via^a §i nu via^a sd te merite. 



A spune Nu! inseamna a nu lua in seamd consecin^ele. 



A scrie poezie la 16 ani inseamna un mod de exprimare. 
Dar a continua.. .inseamna viciu. 



Romanul trebuie scris atunci cand nu esti cu totul sigur 
despre ce trebuie sd scrii in cuprinsul coper^ilor sale. 



Filosofia e o incertitudine care vrea sd se clarifwe. 



Ideile se nasc din nimic. Ideile mari se nasc din prea 
mult. Ideile oribile se nasc tot din. . .prea mult. 



52 



Nebunia unui om este ori defect ori supracalitate . 



Vanzatorii sunt cumparatorii de cuvinte uzuale. 



Copiii sunt oamenii cu vise. 
Tinerii sunt oamenii cu idei. 

Batranii sunt oamenii trecuii cu vederea . . .tocmai cand 
ideile devin de vis. 



Ca sa fie cinstit intr-o lume corupta omul trebuie sa fie 
inuman cu el insusi. 



Poezia cea maipurd este sufletul. 



Cele mai intense stdri de bucurie §i defericire pe care le 
traiesc sunt din iubire §i compasiune. 



Poezia, eel mai adesea, spune lacrimile unui suflet. De 
aceea poezia nu e formatd din cuvintel Ea este formata din 
suflet §i nu din oricare parte a sufletului, ci din cea mai 
esenfiald parte a lui. 



Cand focul incepe sa ardd dic^ionarul unei limbi atunci 
se naste Poetul. 



53 



Poezia este acea razvratire a cuvintelor, care se spun la 
gradul suprem al sim^irii. Atunci cand sufletul se varsd in 
cuvant, cand sufletul deschide ochii ca sa vada, atunci Poetul 
pune magma fierbinte pe foi §i se produce miracolul numit: 
poezie. 



Daca nu voi invinge timpul inseamna ca nu am existat 
deloc. 



Cand in^elegi ce este §i ce nu este ai in^eles totul. 



Nu visez ve§nicia! O simt. . . 



Moartea nu ma poate opri ca sa nu ramdn. Voi rdmdne 
pentru ca trebuie sa ramdn. 



Cel mai adesea adevarurile se spun cu rdcnete §i cu 
lacrimi. Acestea sunt adevarurile care ramdn. 



Ochii mei sunt taina peste care un viitor va scrie litere 
de aur. 



Am un suflet tdndr ca iubirea. 



54 



55 



Daca lacrima mea spune un mic adevar, atunci sufletul 
meu le spune pe toate. 



Arta nu cere suferinfd, ci creafie. Suferirrfa este numai a 
creatorului. Insa arta, fara suferin^a creatorilor, nu este decat o 
culme a imposturii. 



Pasarea are 
un ochi deschis: 
ochiul mor^ii. 



"Taranul roman e naiv cat o doind §i profund tot cat ea. 



Poemul meu se canta in nota sufletului simplu. 

Pe mine m-au in^eles intotdeauna oamenii simpli §i 
profunzi, care au vdzut dincolo de cuvinte. 

Insa mai niciodata nu am placut oamenilor care se mint 
pe ei m§i§i, pentru ca fug de ei insisi continuu. 



Vinul, cateodata, e cea mai frumoasd femeie. 



Dezgustul e un cuvant pe care nu-lpofi vomita. 



Cele mai zgomotoase cuvinte sunt neadevdrurile. 



Imi iubesc {ara §i creez lucruri valoroase pentru ea, dupa 
cum iubesc via^a: cu aceeasi inimd. 



Limba romdnd e o limbd de inger trist. 



In limba romana eel mai bine se canta jalea §i dorul. 



Oamenii plang de prea mult suflet. 



Ochii sunt doua lumini imperfecte ale sufletului. 



Da-mi, Doamne, moartea, ce-o sd-mi spund dorul! 



E un prei total omul care moare la treizeci §i trei de ani. 
Se pare ca via^a trebuie moderatd ca s-o ai mai mult. 



Orice tristeie a mea e un cuvant spus cu nefericire. 



Minciuna este o femeie neglijentd la ^inuta. 



Poetul are intotdeauna lacrimile sale udate de alte 
lacrimi. 



56 



Sangele este un cdntec peste care inserarea creeaza 
castele de vise. 



Carole bune sunt intdmpldtoare. Numai ca trebuie sa le 
scrii la timpul lor. 



A gdsi o soluiie este mai greu decat a gdsi o altd 
problemd nerezolvatd. 



Orice perfeciiune este o ascezd absolutd. 



Romanul este o contradicfie continud, o continua 
motivare a autorului dar §i o continua suprimare a vreunei 
motivari. 



Cred ca §tim sa ne punem intrebarile care trebuie mai 
inainte de a da raspunsuri la cele despre care nu ne intrebdm. 



Mi§carile corpului sunt asemenea cu mi§carile 
creierului. 



Muzica se desfdsoard in tipare formale, numai ca efectul 
ei asupra noastra ne face sa ne sim^im dincolo de ele. 



Plansul unui copil este un coif de rai care plange. 



57 



58 



Zambetul mamei, care isi iubeste copilul, e eel mai 
important moment al istoriei lumii. 



mama este intotdeauna o artista de geniu. 




Faptele murdare cer descrieri tot la fel de indecente ca 
ele insele. 



Timpul e un miros de care uifi. Tocmai de aceea po}i sa 
ajungibdiivkn... 



Razboiul e un imn inal^at nedrepta.0. 



Numai o mare iubire poate sa nasca o mare creafie. 



Cand incepi sa gdndesti serios nimeni nu te mai poate 



opri. 



Cea mai frumoasa noapte cu lund era buza ta pe care o 
sdrutam in tacerea ierbii. 



Ma simt copil atunci cand privesc natura fara ca sa o 
gandesc. 



Padurea mi-a dat §i imi da sentimentul imbrdtisdrii. 



Frumuseiea femeii este o privire indiscretd. 



Cumintenia femeii este cuminienia gustului. 



Nu pot sa sper la o femeie care nu stie sa surddd. 



Cdntecul popular e un zbor printr-o inimd a pamantului. 



Invdrtitura e o metafora care sejoacd. 



N-am/oc pentru atdta iubire cata exista. 



Uneori gandesc lucruri care nu trebuie spuse. 



Filmul eel mai nociv este eel mai educativ. Pentru ca 
educa^ia consta nu in ce ifi place sa vezi... ci in ceea ce trebuie 
si in ceea ce nu trebuie sdfaci. 



59 



Femeile i§i simt neputin^ele ignordndu-le. 



Nu-mi place cum vorbe§te gura-mi, ci sufletu-mi. 



Gandesc intotdeauna cu glas tare §i totu§i se aude destul 
de meet. 



Daca stiu ceva inseamna ca trebuie sa uit. 



Batrane^ea e acel drum al nasterii care a§teapta 
moartea. 



Contrastul dintre lumind §i intuneric este unul 
semnificativ. El exprima o contradicfie rezolvabild in 
contextul inielegerii autorului. 



Predicatul e partea de corp care spune ce face cuvantul. 



Fiecare timp i§i are propria lui viafa. 



Daca §tii cum sa gdndesti duci lipsa de idei. Oamenii cu 
idei sunt oamenii care gandesc, din pacate, eel mai pufin. De 
ce? Pentru ca gandirea exclude. . .o alta pista, o noua intrebare. 



60 



Ideile adevarate se nasc din ruinele vie^ii. 



Logica e o §tiin^a a morfii. Ea nu este pentru oameni. 
Oamenii nu sunt logici. 



Cele mai mari enigme sunt cele mai mici adevaruri. 



O suferin^a este o premeditare . 



Istoria se creeaza cu evenimente. Tocmai de aceea nu 
este interesata de oameni §i nici de adevdrurile lor. . . ci numai 
de aparenfele inseldtoare, care sunt iscate de confluen^a dintre 
oameni §i adevdrurile oamenilor. 



Cine citeste mult trebuie sd inieleagd mult §i nu sd 
cunoascd multe. Am oroare de oamenii computer, de oamenii 
care memoreazd tot felul de lucruri, care nu au nimic de-aface 
cu ei. 

Injelegerea de sine §i infelegerea lucrurilor sunt 
singurele cdstiguri ale cititului excedentar. 

Fapt pentru care, memoratorii sunt oamenii care se 
urdsc eel mai mult, pentru ca nu au in^eles ca trebuie sa 
in^eleaga, sd se inieleagd. 



Cele mai mici inteniii sunt, uneori, cele mai mari 
catastrofe. 



Imi plac florile care §tiu sd pos teased. Acele flori mi se 
par cele mai desavdrsite. Asta pentru pictorii eseniialisti... 



61 




De cate ori injeleg ceva ma apuca admirafia. 



Frumusetea e un joe de coridd: invinge cine e mai 
puternic. 



Ura e la fel ca amorul: te consolideazd pe masura ce te 
distruge. 



Imi plac imaginile pe care nu pot sd le mai uit. 



Un cuvdnt e intotdeauna maipufin decat oprivire. 



O privire exprima ce nu poate exprima o via^a. 



For^a unei opere este exprimata de for^a pe care a avut-o 
eel care a creat-o. 



62 



Sunt de parere ca po^i sa scrii oricum, daca ai ce sa scrii. 



63 



Formele simple ma uimesc. 



Iubesc taranul roman cu patima cu care un nou nascut 
suge la sanul mamei sale. 



Via^a poetului e o via^a care se vinde §i niciodata care se 
cumpara. Numai mitocanii cred ca pot cumpara poezie. Nu! 
Poezia e un dar din partea poetului. 



Omul modern e un primitiv al civiliza^iei. 



Supersti^ia e cea din urma ramasifa a religiei. 



Un om religios este un om moral, pe cand reversul nu 
este intotdeauna o axioma. 



Omul se autodistruge cand §tie prea multe, tocmai 
pentru faptul ca nu §tie ce trebuie despre ceea ce stie. 



Intelectualii se subapreciaza pe ei m§i§i in momentul 
cand le este teama ca in ceea cefac sunt chiar ei. 



Oamenii care mai §tiu sa scuipe cu ciuda mai sunt inca 
oameni. 



Invidiez lucrurile false tocmai pentru aceea ca nu au 
nimic bun in ele §i pentru ca acest nimic mai e §i vandabil. 



Un om nu poate fi cu totul obiectiv fa^a de sine. 



Trebuie sa te lauzi cu defectele pentru ca sa cdstigi cu 
virtuiile mai mult decat /*' se cuvine. Aceasta e logica intoarsd 
a lumii in care traim! 



Clarificarea unei idei este ca o iesire din aburul ce}ii 
sau ca o revenire din befie. 



Linistea sufletului e duminica vie^ii mele. 



Pe§tele - 

semnul prin care ma 

acopdr cu apa. 



Nu exista ac^iune dictata doar de ra^iune. La ea concura 
intreaga fiin^a. 



A fi lucid inseamna a fi sceptic fa^a de to^i §i de toate in 
afara de tine insufi. 



64 



65 



O minte care gdndeste este un monstru. Numai caeo 
monstruozitate pentru cei care nu au obiceiul sa gandeasca. 



Ra^iunea se prelinge in sentimente si voinja. Astfel for^a 
ei se diminueazd dar nu devine mai puiin infwrdtoare . 
Ra^iunea este un taur, care poate sd-l ucida, in orice clipa, pe 
toreador. 



A da o definite unui lucru inseamna a-lface sdfie dupa 
mintea si asemanarea ta. Numai ca nu nu noi am creat 
lucrurile... 



Pasiunea este o vitalitate in exces si o imbdtrdnire 
prematura. 



Arta este o naivitate esteticd maturd. 



Adevaratul poet nu stie ce este poezia. Ceilal^i se dau in 
stamba la tot pasul cu marile lor nestiinfe despre poezie. 



Scriitorul este o lume fara ordine si margini. 



Cand scrii nu n;i dai seama ca devil ridicol. Adevarul 
brut e mai intotdeauna ridicol. Numai cind citesti ceea ce ai 
scris l\i dai seama ce simt, de fapt, cei care te citesc. 



A pdstra o certitudine inseamna a o ucide. 



A te iubi numai pe tine inseamna orgoliu sau neputinfd. 



Legile vie^ii sunt create impotriva acesteia. 



Nu e tocmai bine sa a^tep^i noaptea. Unele nop^i sunt 
negre. 



Personajele in roman sau in teatru trebuie sa fie ni§te 
cifruri ale realita^ii. Ele trebuie sa incite pe cititor sau pe 
spectator la infelgerea propriei sale vie^i. Pentru ca viafa sau 
despre viafa se vorbe§te in subsidiarul cuvintelor. 



Intr-un om sunt mai multe personaje distincte §i 
contrari. 



Copilaria este singura etapd a vie^ii §i ultima. Pentru ca 
invefi mereu ceea ce nu ai stiut niciodatd. . . 



Un om se naste cu adevarat abia dupa ce moare. 



Adevara^ii nebuni sunt oamenii cu adevarat liberi. 



Un gand incepe cand nu se mai termind. 



66 



Formele perfecte pastreaza doar amprentele perfectiunii. 



Moartea a§teapta pe marginea orei. 



Nebunia de afi este ultima nebunie. 



Timpul unui poem este timpul in care el este retrdit. In 
afara de acest moment poemul nu a existat §i nici nu exista. 



Un personaj, ca sa fie real, trebuie sa fie lasat sa devina 
orice vrea el. 



Cand nu mai ai ce citi devii tu insufi. 



Contemplafia este cea mai mare §tiin}a umand posibild. 




67 



Extazul este vederea inexprimabilului. El este vederea 
noastrd cea adevarata. 



Avem nevoie de iubire ca defrumuseie. 



Geniul este un om care a infeles ca omul nu poate avea 
margini. 



Ideea nu poseda semnul ci desinenia acestuia. 



Ermeti§tii sunt mincinosii, care vor sd alunge dintre noi 
detaliile adevarurilor banale. 



Sa nu pregefi niciodata cand scriil Scrie! 



Sunt pufini oamenii care nu s-au ratat. Adica cei care au 
fdcut tot ceputeau sdfacd. 



Se vinde numai ceea ce efalsificat. Din pacate, oamenii 
sunt pro§ti de dau in gropi la problema adevdrului. 



Pentru ca sa fii vdzut bine trebuie sd minpl in continuu, 
sd ajungi genial in domeniul minciunii. 

Insa, daca vrei sa fii vdzut bine de Dumnezeu... trebuie 
sa ni pare rau nu numai de orice minciund, ci §i de orice 
incercare pe care ai facut-o pentru a mind. 



„Eu nu cred in Dumnezeu. Eu 7/ iubesc , \ 
Aceste lucruri i le-am spus cuiva, care dorea sa imi dea 
lecfii de nesimtire...pQ teme religioase. 



68 



Femeile doresc safaca sex pentru ca niciun barbat nu le- 
a inva^at safaca dragoste. 



Nu trebuie sd urastil Trebuie sa inve^i sd iubesti ura 
imbecila, samavolnicia, nesinrfirea sfidatoare, cruzimea 
infioratoare. Toate acestea §i multe altele vor fi in sufletul celui 
care te urdste. . .pe degeaba. 



Picasso 19 . 



Magarii au urechile mari pentru ca sa nu §i le taie 



Paul Valery 20 este „un mare geniu", pentru ca a spus ca 
„geniul QStefaciF. 



Nu sunt obsedat de nimic decat de adevdr. 



Daca nu sim^i in jurul dumneavoastra pe Ingeri atunci 
nu sunte^i oameni. 



O carte are litere. Trei schelete au oase. Un ou are 
gdlbenus. Sangele are furnici de metal negru. De ce sangele o 
ia raznal 



Priviti! Nu vede^i nimic 1 ? I Eu am inceput sd orbesc. . . 



19 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Pablo_Picasso. 

20 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Paul_Val%C3%A9ry. 



69 



Daca nu po^i sa scrii nebuneste nu po^i sa scrii deloc. Sa 
nu confunda^i scrisul cu taiatul unghiilor. Scrisul e ca 
respiraiia: nu se termina decat odata cu moartea. 



Un ochi de apd seamana cu un ochi de ani. 



Visul nu e mai complex decat realitatea dar e productiv. 



Nopjile cele mai delicioase sunt nop^ile cu cearsafuri 
noi. 



Melancolia este o revisare. 



Indispoznia: 
o stare 
de uitare. 



Inva^a sa fii insuportabill Vei avea multe idei de scris. 



Cand vrei sd-fi baft joe de tine atunci devino banal. Are 
sa rada mulfi oameni...Aceasta e singura bucurie a omului 
prost: rdsul degeaba. 



Oamenii mari nu §tiu niciodata cat de mari sunt. 



70 



71 



Un capriciu al multor scriitori este acela de a rectifica in 
continuu. Astfel nu se mai inielege nimic. 



E ciudata scrisoarea. E ciudata pentru ca este invizibila 
in fond iar grafia ei este, mereu, prea redusd. 



Umerii scrisului sunt albi de oua. Nu mai avem 

bucdtdrese. 



Oamenii care au o imagine falsa despre ei m§i§i s-au 
uitat toata via^a in oglinzi, care nu le-au spus-o verde-nfafd. 



Fotbalul este o transpirafie tehnicd. 



O clipa este o eternitate cand eternitatea devine o clipd. 



Cand vrei sa bei scrum... sa ai langa tine un prieten 
adevdrat sau un pahar de vin, din acela care l\\ place \\q eel 
mai mult. Niciodata sa nu bei vin insa, cand ai scrum in 
ochi... 



Zdmbetele sunt, adesea, ni§te cdrduri de ciori. A§a le- 
arn vazut eu cand treceau...§i oamenii i§i aratau adevarata lor 
fa^a. 



Femeile nu au coarne in cap pentru ca si le pun atunci 
cand au nevoie de ele. 



Sunt secunde care mor defoame. 



Uneori sunt timid ca uraganul. 



Calea succesului decerebrat: dupa ce spui sau scrii un 
mic adevar, continua cu glume, glume. . .§i iardsi glume.. . 



Aud campul doinind oasele stramo§ilor mei. 



Politica este o chestiune pentru arlechini. Sa nu se uite 
culoarea roz\ 



Cravata a devenit drapelul barba^ilor. 



Ciorapul pana sus este faleza feminina. 



Mamaia face ciu§ca [ciu§ca: ro§ii coapte + ulei + sare + 
ceapa tocata marunt sau usturoi = mancare de toiul verii]. 

O intreb de ce pune usturoi. Imi raspunde: „Pai cum s-o 
las a§a,/ara niciun Dumnezeu?!". 

Deci. . .§i gustul este un amanunt teologicl 



72 



73 



Am primit multe sfaturi oarbe de-a lungul timpului, care 
§i-au dovedit miopia din plin. E o calamitate insa, ca toata 
via^a sa ai langa tine sjatuitori, care te indruma, cu elegan^a, 
spre eel mai addnc loc al Iadului. 



Ce nebuni sunt magarii! Ei rag...tocmai pentru ca sa 
strice timpul stiiniifw. 



Pro§tii ies dupa ploaie, pentru ca ciupercile ies dupd 
sfdrsitul razboiului. 



Pro§tii cred ca geniile nu-§i permit sa para pro§ti. Insa e 
eel mai amuzant sa pari prost cu. . .prostii. 



Cele mai inalte car^i sunt cele care ifi dezvaluie o cale 
catre tine insu^i. 



Cea mai mare dorinid este libertatea. 



Oamenii duhovnice§ti sunt aceia care vorbesc cu limitele 
Absolutului. 



Cea mai mare constiinfd a lumii e cea mai lucidd 
existentd. 



Puterea este a oamenilor care nu si-o doresc. 



Cea mai mare liniste, inimaginabila lini§te, este o inimd 
plind de vesnicie. 



Nu §tiu cat de sublim e sd taci profund dar §tiu cat de 
infwrdtor e sd vorbesti tulburdtor. 



Fii meschin cu tine insufi pentru ca sa nu fii cu nimeni 
altul. 



Nu m-a influeniat nimeni niciodata. Insa mereu m-am 
regdsit in to^i oamenii. 



Mai mult decdt simplul este imposibilul. 



Imposibil insa este numai imposibilul. 



As. vrea sa in^eleg ce tu nu infelegi de la mine. 



Exista inca un timp fara cuvinte purine. 



Scrieti-mi-1 pe cruce: 

„Nu dorm! Sunt mai treaz ca oricand. . . " . 



21 Finalul volumului. Terminat de scris pe 7 iulie 1997. Aici am redat volumul in mod 
partial. 



74 



75 



Saltul in aer 

(aforisme, vol. 2, 1997) 




Orice pasiune este o boala care devora. 



Orice incercare de autocunoa§tere duce la stiinfa §i nu la 

cunoastere. 



Daca nu ai maestru §i ai ajuns sa sim^i ca pofi sa creezi, 
nici sa nu-1 mai cau^i. Nu mai ai nevoie de unul. 



Cand ai ajuns sdfii indiferent ai inceput sa cunosti. 



Daca o opera geniala nu este de prost gust pentru 
majoritatea oamenilor inseamna ca eel care a facut-o nu poate 
fi numit geniu. 



Pana la mine romanele s-au facut cu logica. De la mine 
incolo se vor face cu nesigurantd. Cu o nesigurantd logica.. . 



E foarte greu sa vorbe§ti despre arta. cand §tii prea bine 
ce este ea. 



Una dintre minciunile puse pe seama oamenilor geniali e 
ca suferin^a i-a invafat sa fie ce au fost. Nu! Suferin^a te face 
mai atent, daca nu ai fost atent §i fara ea. 



Cand ai ajuns sa stii ceva afla ca sfdrsitul acestei 
cunoa§teri este aproape. E nevoie sa mergi si mai departe. 



A fi mare artist inseamna sa §tii sa faci din fiecare pai o 
splendoare. 



Arti§tii devin oribili atunci cand i§i dau seama ca au 
avut aceasta predispozifie dintotdeauna. 



Am invafat sa ridicam statui atunci cand nu am mai 
putut sa credem in orgoliul muncii epuizante. 



Orice statuie e o greseald. Ea s-a cladit pe neinielegere. 



76 



A fi smerit reprezinta §ansa de a fi ucis pe fiecare zi de 
cei care se cred sfinfi. 



Cand nu mai po^i sa pierzi nimic ai inva^at sa nu mai 
doresti ceva. 



Daca admit ca pot gdndi, admit acest lucru din cauza 
repetifiei. 



Nu caut nimic. Daca a§ incepe sa caut ceva a§ gasi 
numai cadavre. 



Orice stare de lini§te nedoritd e o prezentd a ignoraniei. 



Orice se face printr-o inielegere nu poate fi durabil. 



Daca sunt in stare sa mor pentru altul nu mai trebuie sa 
mor pentru el. 



Ca sa imi exprim credhn> in ceva sau cineva nu trebuie 
sa fac nimic. Cand as. incepe sdfac ceva a§ incepe sa mint. 



Ca sa ierfi un om trebuie sdfiifost iertat vreodatd. 



11 



Ceea ce este nou nu dauneaza in mod neapdrat. 
Intotdeauna noul deschide noi drumuri. 



For^a se masoara nu in intensitate ci in duratd. 



O femeie nu poate fi frumoasd daca este inteligentd. 



Daca vrei sd gdndesti nu-^i face admiratoril Admiratorii 
se cdstigd repede §i tot repede se risipesc. 

Pentru ca sd gdndesti ai nevoie de dusmani. Fa-^i 
du§mani, daca vrei sa vezi cat de enervante sunt capabilita^ile 
tale in inima lor! 



A fi virgin inseamna a nu fi conceput vreodata un lucru 
rau. 



Curiozitatea e avida de o noutate derizorie. Ea nu cauta 
un lucru absolut nou, ci unul asemdndtor cu ceea ce §tia deja. 



Daca nu ifi schimbi filosofia de cateva ori in via^a 
inseamna ca nu e§ti un om de spirit. 



Astazi omul de spirit e sinonim cu... profitorul galant, 
care te minte frumos in timp ce n;i fura banii. 



78 



Daca ai gasit contradicfii in gandirea cuiva inseamna ca 
nu a dorit niciodata sa scape de ele. 



Via^a observata prin prisma bolii este, de multe ori, mai 
plictisitoare ca plictiseala. 



„Un tanar nu poate spune adevaruri!". Aceasta e o lege 
nescrisa in Romania. 

Eu am ales sa schimb regula aceasta fara blazon. 

Tinerii pot spune adevaruri... dar pot spune adevarurile 
pe care le traiesc, dupa cum batranii pot spune doar 
adevarurile pe care si le-au insusit ontologic. 

A§a...oricine poate fura adevaruri de la ah;ii, din car^i, 
fara ca sa le aibd prin propria lor experien^a. 



Ca sa inve^i sa fii ascultat trebuie sa devii exasperant. 
Nu a^i observat faptul, ca in Romania doar nesimfifii care dau 
cu pumnul in masa fac carieral 



Afi serios e o usd de mormant. Iar eu prefer serio§ii. 



Afi ateu inseamna sa nu mai ai cuvinte frumoase. 



Oamenii simt ca mor cand nu mai §tiu sa meargd. 
Atunci se gandesc sa-§i cumpere avion. §i cand nu existau 
avioanel ! . . . 



Cand nu mai crezi in via^a priveste un copil! Vei inva^a 
sa surdzi. 



79 



80 



Cele mai interesante conversa^ii sunt CQlefilosofice. Po^i 
sa spui tot ce-^i trece prin cap. Nu trebuie sa rfi ceri nicio scuzd 
daca nu in^elegi ce spune celalalt sau daca spui ni§te 
enormitaii mai mari decat Himalaya. 



E bine sa fii same. E§ti imprevizibil mereu. 



Nu sper sa scriu o carte proastd. §i ultima va fi tot 
foarte bund 22 . Probabil toate car^ile mele vor fi la fel de 
proaste, incat nu rji mai vine sa le arunci din mana. 



Cuvintele nu dor. Ele pur §i simplu innebunesc. §i cand 
se intampla astfel ar fi bine doar. . .sa doard. 



Cand refuzi sa dormi e ca atunci cand le refuzi magarilor 
sdpascd. 



A pldnge e tot una cu a muripestii. 



Cele mai frumoase romane sunt, intotdeauna, cele pe 
care nu le-ai citit dar dore§ti, cu tot dinadinsul, sa \\ se 
potriveascd. Nu po^i vorbi astfel §i despre cele pe care, deja, 
le-ai citit. Ji se pare amoral. . . 



22 Asta inseamna con$tiin{a de sine. Asa cred eu ca trebuie sa vorbeascct cineva care are 
constiinta propriei sale valori. 



81 



Oboseala e singura plimbare cu capul in jos. Din aceasta 
cauza am inventat saritura cu prajina. 



Cand nu mai glumesc spun adevarul. §i cand spun 
adevarul abia am inceput sa glumesc. 

Insa a glumi nu inseamna a spune prosti... ci inseamna a 
nu putea sa spui - ca nu ai cui - ceea ce crezi, sim^i, dore§ti. . . 



plimbare prin padure e o sufragerie in expansiune. De 
aceea oamenii au inventat ferestrele. 



Surasul tau e o foarfeca atat de Candida, atunci cand ma 
taie in ceasuri electronice cu cue. 



Orice golire de entuziasm e un gram de efemeritate. 



Am con§tiin^a ca, in fafa judeedfii lui Dumnezeu, 
oprirea entuziasmului cuiva ca sa fie un om bun §i mare e eel 
mai mare pacat. 



Daca cineva i§i permite sa fie prost pe acest pamant 
atunci nu e romdn. Niciun roman nu e prost. Pentru 
romani... prostii sunt numai ceilalfi. Tocmai de aceea nu prea 
suntem bdgafi in seamd.. . 



Bradul de Craciun e un act anti-ecologic. Noi ne aratam 
insensibilitatea §i cand vrem sa fim, cumva, sensibili.. . 



82 



O carte are tot ce-i trebuie in afara de picioare. Daca ar 
avea §i picioare atunci nu §tiu cate car^i ar mai sta in 
bibliotecile lumii. 



Cand 1-am vazut pe Monet am inceput sa-mi pierd 
vederea. Pe acest om nu 1-as. putea privi in ochi daca ar fi viu. 
Precis as orbi mai repede. 



Michelangelo 24 a fost libertin §i in biserica. In Capela 
Sixtina el a pictat trupuri de femeie mai rau ca fovistii . Se 
vede treaba ca nu i-a prea placut postul. Lui Dumnezeu ii 
place, de§i El este Frumuseiea absoluta. 



Beethoven e singurul compozitor al lumii, care ma 
poate face sa innebunesc de inimd in nici cinci minute, daca il 
iau in serios, daca il urmez in lumea lui. 



O femeie este inversul ceasului. Cand tu vrei sa pled, ea 
vrea sa rdmdi. Cand ea nu mai vrea sa piece, tu nu mai vrei sa 
rdmdi. 



Orice cantec e trist cand nu are cine sa-1 cante. 



Cele mai frumoase lucruri sunt cele care nu se vdd. 



23 Oscar-Claude Monet: http://ro.wikipedia.org/wiki/Claude_Monet. 
2 A se vedea: http://www.webexhibits.org/colorart/michelangelo.html. 

25 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Capela_Sixtin%C4%83. 

26 Idem: http://www.maripictori.ro/pictor.php?step=2&nr=96. 

27 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ludwig_van_Beethoven. 



83 



Cele mai mari greseli ale mele le-am facut din cauza 
neodihnei §i a grabei. Dar din cauza acestora doua am §i 
cdstigat intotdeauna. 



Inva^ pe fiecare zi sa iert, sd iert inspdimdntdtor. 



Celebritatea este o proastd informare sau o subevaluare 
a situaiiei. 



Un om care §tie ce inseamnd pdcatul e un dictator. El va 
ordona sa fie omordti to^i cei care nu vorpdcdtui. 



I-am spus cuiva...pe care am vrut sd il inspdimdnt, a§a, 
prieteneste, cu o butada: „Cred ca am vocaiie pentru lad, 
pentru ca §tiu cat de usor se intra in Rai". Mi-au placut ochii 
lui mari... 



Nu po^i sd iubesti o carte, pe care ai scris-o suferind. 
Pentru ca sd iubesti o carte nu trebuie sd o scrii, ci numai sd fi- 
o doresti. Poate ca de aceea se scrie pu}in §i prost in ultimul 
timp... 



Nu po^i sd negi nimic. Nici ceea ce nu po^i sd afirmi. 



Ca sa fii eretic l\i trebuie multa bdddrdnie. 



84 



A gdsi o idee inseamna a demola zidul Berlinului 



28 



O so^ie care nu §tie sd gdteascd e ca una care §tie doar 
sd drdcuie. Amandoua \\i fac lini§tea fdnddri. 



Am auzit marea privind-o in fotografie. Daca as. fi langa 
ea as auzi fotografiile. 



Un profesor trebuie sd creeze profesori. §i cand va crea 
unul trebuie sd ia lecfii de la ucenicul sau. 




Cuntfenia este o lipsd a luxului. Insa a fi luxos inseamna 
afi murdar. Privi^i inimile oamenilor! 



Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Zidul_Berlinului. 



85 



Daca un singur moment a§ iubi m-as. transforma in 
bisericd. E eel mai curat mod de prezenid. 



A fi invingdtor inseamna a fi nepregdtit pentru razboi. 



Arta nu poate fi consumatd. Ea meritd privitd. 



Cu o inima prea mare po^i sa ier^i ceea ce cu o inima 
prea mica nici nupofi sd urd§ti. 



Desenul e o intuire a realita^ii interioare. 



Cand un om poate sa rada de sine la modul serios e 
semn ca a inceput sdfie liber. 



Singuratatea este o forma de rostire a tacerii. 



Poetul nu na§te cuvinte. El este ndscut de cuvinte. 



Cuvintele au mor^ii pe care iipldng poe^ii. 



Triste^ea se aseamana cu o pasare plictisitd de lumina. 



Amaraciunea nu-§i are niciodata cuvintele incercuite. 



Adeseori cuvintele mi se par monstri de imperfectiune. 



Pe drumul carului merg numai Sfin^ii. 



Un om de geniu poate fi eel mai sublim sau eel mai 
josnic fenomen al naturii umane. 



Poezia este o arta pentru zburdtoare. 



Poezia e intotdeauna noua pentru ca exista intotdeauna 
noi nelinisti. 



Ca sa ^ii un jurnal trebuie sa nu-^i fie nici rusine §i nici 
teamd. Sa nu-^i fie ru§ine de exces §i nici teama de naivitate. 



Cine duce ridicolul pana la delicatefe a inceput sa §tie ce 
inseamna a cuceri o femeie. 



Daca ai inva^at cum sa te umilesti atunci inseamna ca §tii 
§i cum sa surdzi in numele ipocriziei. 



86 



87 



Omul e intotdeauna plecat. Cautandu-1 acasa ii gase§ti 
masca. Mergand dupa el ii gase§ti mirarile. Cand il intalne§ti - 
in sfar§it! - nu-^i poate spune nimic. Aceasta e via^a unui om 
adevaratl 



Adevaratul farsor e eel care spune adevdrul in timp ce 
minte. 



Cand scriu o carte inseamna ca am mai murit inca 
odatd. 



Eu nu rescriu lumea decat in masura in care aceasta este 
eseniiald pentru mine. 



9Q 

Cand am in^eles adevdrul am inceput sd caut viafa . 



19 Finalul volumului, terminat de scris pe data de 16 august 1997. Aici am redat 
fragmente din ea. 



88 



Prima stea boreald 



(aforisme, vol. 3, 1997) 





Cand un om se curafeste de patimi i§i gase§te propriile 
lucrari bune de aruncat. Insa nu i§i poate arunca §i trecutul, 
care merge impreund cu el. 



Ca sa ridici o Bisericd \\\ trebuie naivitatea sa crezi, ca 
numai din cauza ta ea prinde contururi. 



Bunul gust e o realitate prea pujin gdsitd in natura §i 
arta. El se gase§te mai mult in inima omului, care nu vrea §i 
nici nu poate sa schimbe ceva. 



Cand ai iesit din infern, paradisul e mai frumos chiar si 
decat el insusi. 



Eroare i§i asuma, incognito, o aspirafie catre sublim. 



Poezia adevarata tinde spre un parfum nerarefiat. 



Marea arta e o dovada clara a particularitafii. 



§i uratul te poate inva^a cdte ceva despre frumusete. 



Adevdrul unei opere este un pe§te de mare addncime §i, 
de multe ori, e prea orb ca sa ne poata vedea. 



Adevaratul ganditor urd§te gandirea. El tinde spre un 
spa^iu, unde realitatea nu se mai gdnde§te ci ea ii devine 
palpabila, chiar infwrdtor de palpabild. 

De aceea tind sa spun, ca adevaratul ganditor este un 
aspirant la sfinienie si la viafa impreund cu Dumnezeu. 



Marile regrete vin numai dintr-o mare complexitate a 
omului. 



Via^a trebuie traita chiar si impotriva faptului, ca via^a te 
omoard de la sine. 



89 



Realitatea vie^ii unui geniu este aceea de a fi surprins 
nepregatit, de fiecare data, in fata miracolului. 



Oamenii care nu cred in ei insisi nu vor sa piarda 
niciodata. De aceea, eel care §tie sa piarda are increderea ca el 
nu a pierdut. Si aceasta, pentru ca stie ca a pierde este ceva 
normal §i nu anormal. 



Vo\\ sa faci in mod sincer politica, pana nu afli ca 
politica nu e niciodata sincera. 



Orice regim politic trebuit huiduit de catre mase. Astfel 
masele de alegdtori sau de rdbddtori sub regimurile politice 
inva^a cum e sa-}i huiduiesti propriile opiiuni sau lipsa de 
opiiune. 



Pe cararile spiritului nimeni nu se poate pierde. Vorbesc 
de acela, care nu se opre§te niciodata la o anumitd parte a 
adevarului. 



O u§a inchisd nu e decat un motiv de bucurie. 



Ca sa fii mare trebuie sa cuprinzi in tine tot universul §i, 
mai ales, pe Dumnezeul tuturor. 



Oamenii care §tiu sa creeze sublimul nici nu §tiu ce este 
acesta. 



90 



91 



Infloriturile in scris sunt ca femeile care plang haotic pe 
capacul sicriului. 



Orice mare talent inva^a toata via^a sa dibuie. 
Orice geniu inva^a toata via^a sa explice. 
Primul dibuie via^a iar al doilea o explicd. 



Orice originalitate este urdtd la inceput. Mai apoi ea ifi 
intra la inima, tocmai prin faptul ca e umand §i noud. 



Nu trebuie sa ne temem ca repetdm anumite lucruri. 
Repetifia e singura forma de a fi original, cand nu te 
intereseazd originalitatea. 



Orice adevar literar ne §ocheaza prin faptul cum e spus 
§i nu pentru ca el existd. O noua dovada ca omul nu se teme de 
lucruri noi. 




Lucrurile mari se nasc cand nu ai rivali. 



92 



Lucrul eel mai urdt pe care il traiesc este acela de a 
vedea oameni, pe care i-a intrecut propriul lor timp. 



Geniile \\ se par ca sunt mai mici sau ca tine numai 
cand, in mintea ta, ii acomodezi cu normalitatea. 

Mai trebuie sa spun, ca aceasta acomodare este doar o 
searbddd iluzie a min^ii tale? 



Oamenii pro§ti se bucura sa sunt infelepfi, pe cand 
oamenii infelepii se tern ca §tiupreapu}in. 



Pe mine prostia ma face sd-mi pldng de mild. Cand imi 
dau seama, ca numai eu imi dau seama, atunci md pldng de 
mila ca sunt oameni. 



Exista oameni, care pot muri numai ca sa spuna un 
adevar ce nu s-a mai spus. 



Oamenii 1-au vazut pe Shakespeare 30 sau pe Beethoven 31 
§i cred ca ei reprezinta ultima barierd a omului de geniu. 

O eroare mai mare nici nu se putea. 

Oricand se poate ajunge la cote de genialitate, care nici 
macar nu au fost sperate, daramite a§teptate. 



Epoca in care traim ne limiteazd la pasiunile ei minore. 



30 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wikiAVilliam_Shakespeare. 

31 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Ludwig_van_Beethoven. 



93 



Exista o categorie de prieteni care vor sa vada in tine 
ceea ce sunt ei. Acest gen de prietenie e eel mai usor de gdsit. 

Insa mai rard sau extrem de vara e categoria prietenilor, 
care vor sa vada in tine ceea ce nu sunt ei §i nu pot fi 
niciodata. 

In raportarea mea la ceilaU;i, eu am cautat intotdeauna sa 
gasesc prieteni maestri, prieteni care sa ma faca sa contemplu 
o alteritate incredibil defrumoasa. 

Nu ma intreba^i...cat de multe alteritdfi ucigdtor de 
frumoase am intalnit. . . 



Entuziasmul nu poate cladi un geniu. Geniul se poate 
entuziasma dar asta nu explicd nimic din el, ci mai mult 
complied lucrurile. 



De§i admitem ca nu stim adevarul in totalitate, totu§i 
facem statistici foarte dure in ceea ce prive§te valoarea unui 
om sau a creafiei sale. Eu vad in asta un semn de mare 
decadenid. 



Numai oamenii care au ce spune pot semana adevdrata 
discordie. 



Romanii respird prea multa transcendentalitate in arta §i 
in folclorul lor. Tocmai de aceea au ramas o na^iune cu potenfe 
infinite. In sus se poate zbura, pana cand zborul nu mai poate 
fi vazut decat de foarte pufini. 



Ceea ce mai ramane din oamenii geniali in sufletul meu 
sunt numai cdteva imagini, dar atat de solide, incat, daca ar 
pierii intreaga lume, aceste imagini mi-arfi de ajuns, ca sa mi- 
o reamintesc mai deplin. 



Omul devine simpatic nu pentru faptul ca poate avea 
umor, ci pentru faptul ca. poate avea greseli. 



Oricat am maslui adevarul, eroarea ne va arata foarte 
bine ce std in umbra. 



Cand scriu ceva nu stiu niciodata cum se va sfdrsi ceea 
ce fac, dar acest lucru nu m-a deceptionat niciodata. 



Oamenii care nu se mul^umesc cu nimic facil fac multe 
descoperiri, dar prea pu^ini fac si descoperirea linistii lor. Un 
astfel de om sunt eu. 



La mine, procesele de constiin^a se mdsoard cu 
eternitatea. 



Daca sunt pus sa aleg intre doud drumuri il voi alege pe 
eel maipufin real. 



Consider dreptatea o mdsurd a sufletului. Sufletele mari 
trebuie sa fie respectate cu ceea ce e mai bun. 



Eu m-am pus in mijlocul operei mele. De aceea nu pot fi 
judecat decat ca o parte din ea si doar ca cea mai pufind parte 
din mine. 



94 



95 



Orice idee mare este un moft. 



Orice geniu este un dor de nebunie ultima. 



Iubesc frumusetea dar §tiu sd renunf la ea cand ma 
tradeaza. 



Daca nu am in^eles ca suntem nemuritori degeaba mai 
traim. 



Prin orice modalitate a artei pe care am exersat-o am 
demonstrat sublimitatea viefii §i ca ea nu poate fi cuprinsd in 
nicio opera. 



Poate numai urmasii mei spirituali i§i vor da mai bine 
seama de cat am putut sd gdndesc intr-o via^a §i de cat m-am 
epuizat in munca aceasta titanica de create. 

Eu nu mai pot sa fm constient de acest lucru. 



Cand le privesc pe celelalte genii §tiu foarte bine ce nu 
mai trebuie sd fac ca ei. Cand scriu ma bucur de ceea ce fac. 
Cand recitesc ceea ce am scris insa, imi dau seama ca am facut 
multe dintre greselile pe care le-au facut §i ei. 



Intensitatea in^elepciunii este intotdeauna o exprimare 
clard. Astfel se despart oile de capre. 



O mare bucurie bucura pana §i pe un mort. 



Via^a exista ca sa te apere de adevaruri. 



N-am in^eles niciodata de ce nu pot lua o decizie, de 
care, mai apoi, sa nu-mipard rdu. 



Am gandit intotdeauna in limit a contradic^iilor. Ele au 
fost motivele in plus pentru a depasi toate limitele. 



De la un timp incepi sa-fi respecfi lucrarile. Le gase§ti 
extraordinare, chiar daca nu vrei sa crezi cu totul acest lucru. 



Sunt omul caruia nu-i ajung niciodata toate lucrurile 
cate i se intampla. 



Ca sa asimilezi in mod natural o opera de geniu §i sa 
ajungi la infelegerea persoanei care i-a dat via^a trebuie sa 
duci infelesul cuvintelor la infelesul universal al lucrurilor. 

Adica trebuie sa universalizezi particularul, pentru ca 
opera de geniu este o particularizare a universalului. 



Nu se pot uni doua momente ale timpului. Ele sunt cu 
totul §i cu totul separate. 



Nu trebuie numai safaci, ci sa §i §tii ceea cefaci. 



96 



Ca sa-mi fii profesor adevarat, spune-mi, te rog: cum 
cite§ti mare^ia? 



Imi displace cu totul fariseismul §i cred ca pseudo- 
religio§ii sunt cei mai elocventi in acest sens. 



Timpul schimba rochia artei dar nu §i trupul cald, uneori 
prea fierbinte al acesteia. 



Cred ca orice om care §tie sa vorbeascd frumos a trait 
durerea §i vrea ca sa o preschimbe in calm §i liniste 
melodioasd. 



Exigenia crea^iei e un blestem pentru via^a §i o 
binecuvdntare pentru posteritate. 



Oamenii adevara^i §tiu sa spuna prea pufine lucruri 
despre ceea ce sunt ei. 



Freneticii uita ca via^a e prea scurtd pentru a fi risipitd 
oricum. 



La§itatea poate ridica contraforturi insa nu poate preciza 
ce duritate au. 



97 



98 



Oamenii plictisifi de via^a sunt cei mai pasnici oameni. 



Scriitorul de geniu este eel care uitd ce a scris §i 
pastreaza in memorie numai faptul, ca via^a lui este o memorie 
a altora. 



Posteritatea se intereseaza uneori de geniu mai mult 
decat s-a interesat el insu§i. 



Nu mi-au placut niciodata oamenii, care cred in tine 
numai pentru ca sa nu-i dezamdgesti pe ei §i nupe tine. 



Simt ca prietenii mei i§i aroga prea mult prestan^a ca ma 
au §i mai pu^in privilegiul ca ma cunosc. 



Noi nu facem altceva decat sa II cdutdm toata via^a pe 
Dumnezeu §i nu sd-L acceptdm in via^a noastra. De aceea 
foarte puiini dintre noi ajung Sfinii. 



Adevarata arta se termind in pacea eterna. 



Oamenii carora le ajung numai lumea §i prezenfa 
eternitdtii vor ajunge sa-§i dea seama ca au geniu, dar se vor 
teme, mai intotdeuna, sa meargd pe calea sfinieniei. 

Insa adevarata umilinfd §i implinire inseamna a renunfa 
la genialitate pentru implinirea reald in comuniunea cu 
Dumnezeu. 



99 



A fi cu adevarat inielept inseamna sa nu-^i faci iluzii 
niciodata. 



Cand vom putea sa spunem adevarul va fi prea tdrziu. 



Oamenii se pierd in lucruri pentru ca nu injeleg ca 
oamenii sunt simpli. 



Celor carora le e teama sa para prosti au devenit uluitori 
in acest domeniu. 



Daca n-ar fi vorba despre viafd n-a§ mai scrie niciun 
rand. 



Cel mai dureros lucru este sa iubesti §i sa nu fii iubit cu 
aceeasi intensitate. 



Daca nu am fi §i nu am gandi copildros aceasta lume nu 
ar mai exista. 



O femeie, pentru ca sa fie senind, trebuie ca, din cand in 
cand, sa se maijoace cu papu§i. La fel §i barbatul. 



Adevaratele greseli sunt cele care se fac <im multd 
stiintd. 



100 




Adevarul gol e eel mai nepldcut. Insa e singurul de care 
avem nevoie. 



Am luat la cunostin^a de foarte pu^ini oameni in cursul 
veacurilor care au stiut ce e adevarul, dar n-am vazut niciun 
mincinos care sa §tie ce inseamnd minciuna. 



Un geniu nu poate sa placa in intregime, dupa cum un 
navigator nu mai poate iubi orice mare sau orice zi a anului. 



Ferice de na^iunea care nu are numai bdtrdni la varsta de 
douazeci de ani. Dar vai de na^iunea care nu §tie sd-i 
prefuiascd. 



Cred ca trebuie sa le spunem celor tineri sa nu mai caute 
nimic. Daca vor sa fie fericifi trebuie numai sdpriveascd. 



Orice parvenit este calm. 



Cine vrea sa ramana intelectual de la 24 de ani nu mai 
trebuie sa gdndeascd. 



101 



Mai devreme sau mai tarziu orice om inielept i§i va da 
seama ca face lucruri inutile pentru muhi...dar absolut 
importante pentru pu^ini. 



Adevarul inseamna pericolul de a ramdne singur. 



Cand oamenii comuni ajung sa cunoasca oameni insoliii 
se mira cum de nu au fost primii care au descoperit cuiul. 



Cand stai Idngd soare crezi ca ai devenit §i tu o razd. 



Adevarata spiritualizare a omului este aceea in care pari 
tot un om comun, ordinar. 



Gandim numai ce ne doare. 



Orice mare gandire se repetd in mod organic. 



Nu pot sa suport manierismul in exprimare pentru ca 
stilul o ia inaintea profunzimii §i a adevarurilor. 



Trebuie sa ne aducem aminte zilnic, ca soarele pe care il 
vedem noi. . .a fost vdzut §i de cei care dorm in morminte. 



102 



Cautam certitudini tocmai pentru ca nu vrem sa le 
acceptdm. 



Orice iluzie vrea sa fie vesnicd. 



Ca sa fii un nebun veritabil trebuie sa iubesti 
neprevdzutul. 



Oamenii mediocri i§i admira lasitatea in Sfin^i, in genii, 
in eroi, in to^i cei care ii intrec. 



Am intalnit oameni carora le era frica sa-si dea seama 
cine sunt. Pe ace§tia nu i-am putut ierta niciodata. 



Cred ca orice geniu vrea sa-si lase contemporanii cu o 
mie de ani in urma. 



Eseniialismul s-a nascut in momentul cand lumea artei 
putea sa moara. El s-a nascut din propria bdtrdnete a 
umanita^ii. Acum arta a devenit, din nou, una a copiilor 
maturi. 



Orice cimitir e o lumeparaleld. 



Adevara^ii ganditori nu pot fi acceptaji niciodata. Ca sa 
ii accept trebuie sa ifi schimbi paradigma existen^iala. 



103 



Carole adevdrate nu sunt logice. Logica e ingustd 
pentru supralogica. 



In cele din urma numai nebunii mai vor fi oameni. 



Orice dictatura a murit de teama propriei sale na§teri. 



Orice este mare este urdt. 



Tdcerea e eel mai etern sentiment. 



Uneori poezia se desfiinjeaza pentru a ramane numai o 
purd lumind interioard. 



Un ganditor e un om care nu contempld. 



Uneori oamenii nu se bat cu claritatea adevarului ci cu 
fantomele sale. Tocmai de aceea, acest fel de lupte sunt 
momente de edscat interminabil. 



Orice om e pus in fata faptului de a regdndi lumea de la 
inceput. 



104 



Ucenicul se lupta mai puiin cu perfec^iunea sa §i mai 
mult cu perfec^iunea maestrului. Pentru un ucenic genial, 
maestrul e eel mai mare rau posibil, daca i-a invafat lec^iile 
prea bine. 



Un artist de geniu nu §tie sa isi aprecieze propriile sale 
lucrari, dupa cum nu te po^i bucura ca e§ti ranit §i nu teafdr. 



Ajungi sa ai un stil cand nu mai ai niciunul. 



Orice mare carte citita te face mai idiot §i mai puiin 
pertinent. 



Cel care nu mai vrea nimic va avea totul. 



Daca am fi lucizi n-am rade niciodata. 



Orice gandire adevarata vorbe§te in termeni absolu^i. 



Gasesc delicatefea in lipsa de pasiuni. 



Surprinderea este o exagerare. 



Oamenii care fin la ei se rastignesc. 



Cel mai in^elept lucru este sd stii sd pierzi cand ai cea 
mai mare dreptate. 



Consider o sofie infeleaptd pe cea care §tie, ca iubirea nu 
se cucereste ci se ddruie. 



Coerenia gandirii este eel mai mare blestem pentru 
cineva, care vrea sd cunoascd adevarul unei persoane. 



Geniul este actorul care joaca un rol nescris. 



Ca sa faci un lucru mare trebuie, ca de cele mai multe 
ori, sd te uifi pe tine insu^i. 



Ca sa fii actor nu trebuie sa ai suflet, ci trebuie sa ai 
expresie. Actorii cu suflet sunt creatori de teatru §i mxjuedtori 
de teatru. 

Ca sa joci, trebuie sa imn;i ceea ce nu nrfelegi prea bine. 
Daca infelegi ceva, atunci ifijoci propria ta drama. 



Orice amintire e responsabild ca. propria ta uluire. 



Omul care poate fi atent la orice gest al sau e omul care 
a facut primul pas in mantuirea sa. 



105 



Un indrdgostit nu poate fi niciodata un amant. Cu atat 
mai pu^in un om inielept. . . 



Daca am ierta din toatd inima n-ar mai exista liter aturd. 
Carole au un destin meschin. Ma refer la cdrfile mari. 



Mdrefia e fotografia celor care §tiu ca nu mai pot fi 
intrecuii. 



Senindtatea e dorinfa celor tineri §i ipocrizia celor in 
varsta. 



Un om care da sfaturi e un §arlatan. §i se intampla acest 
lucru fara ca cineva sd §i-l doreascd. 



La Dumnezeu se merge numai pe cdi ocolite . 



32 Cartea a fost terminata pe data de 2 septembrie 1997. Aid aveti numai fragmente din 
carte . . . 



106 



107 



Pasarea celor zece na§teri 

(poeme, vol. 4, 1997) 




La 18-19 ani ai vietii mele, Nichita Stanescu era pentru 
mine...o stare de spirit §i nu numai un poet genial... pe care il 
citeam §i il infelegeam din interior. 

El, ca §i al|i mari scriitori §i artisti ai lumii, pe langa 
mulfii Sfinti ai Bisericii, pe care ii citeam §i ii trdiam cu nesaf, 
se intdlneau la un nivel de mare addncime in fiin^a mea. 

Binenrfeles ca nu confundam pe Sfinfi. cu geniile §i nici 
Sfdnta Scripturd sau Filocalia cu filosofii de tot felul, cu care 
ma imprieteneam, in mod robust, in acela§i timp. 

Ma interesa sj ma intereseaza sa iau de la to^i tot ceea ce 
ma aprofundeazd §i sa mi-i fac prieteni, fara ca prin aceasta sa 
scap vreo clipa din vedere diferenfele valorice dintre ei. 

De aceea...volumul al 4-lea de poezie a fost un moment 
de ascezd literard, de mare concentrare, izvorat din istoria 
celor 11 Elegii nichitiene. 

Nichita a scris acest volum de versuri intr-o casa 
parasita, pe pamant, fara sa manance. O asceza a creatiei. 

Fiind intr-un moment de mare efervescenfa interioard, 
eu am scris 10 poeme... mi 11 ca el, fiecare dintre poeme 
incercand sa defineascd starea de spirit enunfatd in titlu. 

Iar titlurile sunt: Argonautic, Elegiac, Demiurgic, 
Apolinic, Dionisiac, Angelic, Demonic, Filosofic, Estetic, 
Iluminat. 

Starile de spirit insa nu imi apartin in totalitate (adica 
nu sunt o prezentare a mea, numai a sentimentelor mele) ci 



33 A se vedea: http://ro.wikisource.org/wiki/Elegii_st%C4%83nesciene. 



108 



exprimarea starii de spirit din titlu...prin experien^a tuturor pe 
care i-am vdzut, citit. . . 

Sunt poeme colective... scrise la persoana intdi. 

Ele reprezinta o radiografiere a trairilor multor oameni, 
la fel ca §i cele 11 Elegii nichitiene, numai ca eu am luat 
asupra mea...sim^amintele multora...§i le-am pus intr-un 
singur om, ca sa vad cum e. 

Poezia esenfialistd, pe care am dezvoltat-o impreuna cu 
ca^iva din jurul meu, tocmai pe aceasta idee mergea: pe faptul 
de a putea sd reprezinfi §i sa te prezinfi, in termeni difernji, in 
stiluri diferite sau in forme combinate. . .pe ei §ipe tine. 

Sa spui, pe scurt, ce se petrece cu tine §i cu tofi. 

Empatizdnd cu to^i §i toate, incercand sd inieleg tot ce se 
poate §i sa scriu in diverse tempouri despre aceste experienfel 
stdri de spirit, de aici incolo aveam sa scriu eseniialist. 

A§a se explica de ce am scris atatea car^i in 2-3 ani de 
zile: pentru ca eram un burete caiQ/iltram via^a tuturor, vii sau 
adormi^i pe care ii intalneam, §i o faceam artd, marturisire, 
confesiune. 

Numai ca statutul acesta de colector ultraspafios de date 
§i sentimente (ca in filmul Dumnezeu pentru o zi 34 ) m-a istovit 
cat pentru 20 de ani. 

Dupa 80 si ceva de cdrfi scrise in 3-4 ani, dupa picturd 
si sculpturd intensive, toate la un loc, in acela§i timp 
(terminasem seminarul, eram profesor suplinitor §i ma 
pregateam sa devin student... sdrac §i singur), am ajuns 
student purtand in mine o epuizare sord cu disperarea. 

§i, ca student, binein^eles ca m-am odihnit in vw...ca in 
realitate nu era timp. 

Mai pe scurt, volumul de versuri pe care vi-l prezint in 
cele ce urmeaza, in integralitate, reprezinta momentul cand am 
inceput sa scriu despre toft §i despre mine... la persoana 1 
singular. 

Era un mod de a-mi asuma binele §i raul lumii noastre, a 
tuturor, dupa cum o faceam si o fac in rugdciune: sa ii am pe 
tofi §i sd ma rog pentru tofi in fa^a Domnului. 

Deci...un moment de ascezd, de perihorezd (de 
imbrdiisare) a tuturora. 

1 



34 Idem: 

http://www.cinefan.ro/film.php?film_id=599&titlu=Dumnezeu_pentru_o_zi&sinopsis= 

1. 



109 



Argonautic 



Am ie§it sdrutdndu-mi umarul 
nop^ii, 
sarutul de dragoste, 
filde§ul de raze al cunoa§terii. 

Am ie§it pe u§a na§terii 
de metale §i de proverbe. 

O, nu ir^elegi infelesul 
meu de singuratic ! 

Eu am a§teptat sd-mi auzi plansul, 
sa-mi auzi osul alb, 
din ceara de cuvinte. 

Am ie§it inaintea ta 
dezvelit de suflet §i inima. 

Credeam ca tu 
md vei cuprinde in bra^ele visului 
§i-mi vei sfinfi lacrimile. 

Insa ai venit ca un neant, 
ce-mi poarta umerii grei 
prin noapte. 

Ai venit cu degetele mele 
taiate de umbra, 
ca sa mi le uifi 

in tacere. 

O, nu mi-ai simfit tacerea! 

Am uitat sa mai scriu lumina 
pe sufletul meu. 

In piatra am vdrsat durerea 
mea. 



110 



Am uitat-o 
de trap, 
de unghia blanda, 
de ingeri razbunatori. 

Am devenit lucid 
ca o apa taioasa, 
ca o enervare extatica. 

Lacrimile mi s-au pietrificat, 
mi s-au facut oglinzi de lemn. 

Somnul meu viseaza 
in patul rupt al cuvintelor 
§i al genelor tale. 

Am ie§it cataclismului rapt. 



Ill 



Elegiac 

In bra^ul drept, nelini§tea mea 
ma urmeaza oriunde. 

Prin locurile unde 
trecatorii nu digera saman^a, 

eu descopar durerea 
amintita de cutremurul mor^ii. 

In ea se balacesc 
sunetele murdare ale strazii. 

Sentimentele lor nu sunt 
diferite de ale mele. 

Uneori trebuie sa admi^i 
ca floarea se na§te din noroi, 
ca ingerul a mancat, §i el, 
coptura nelegitimd a suferin^ei. 

Pentru sinucigasul acesta de suflet 
trebuie sa spun, 
ca via^a este din raze 
inghe^ate de intuneric. 

§i nu §tiu cum nu-§i dau seama 

cei ce vad aceasta raceala 

ce emana din ziduri, 

acest sacru blestem 

fara destina^ie. 

Platim adeseori prea scump 
nelini§tea de-a trai. 

Culegand flori 
din saracia liberta^ii noastre 

mi-am simfit umilin^a 

nascandu-se dintr-o umilin^a 

§i mai profunda. 



112 



Sufletul mi 1-am sim^it 
prea gol de via^a, 
ca §i cum ingropam un mort 
in dezinvolta eternitate. 

Alaturi de mine 

m-am sim^it, deodata, 

mult prea singur, 

incat nimic nu a mai avut 

nici tacere 

§i nici nume. 



113 



3 
Demiurgic 



Cand nu am „tu" 
ma simt insingurat. 

In prada pasarilory5ra ochi 
ma simt addugat mancarii. 

De nu s-ar fi inventat iubirea 
mai inainte de timp 
nu ar fi existat instrainarea. 

Instrainarea 
se na§te din pantecul 
exclus fericirii. 

Cautand prin paginile 
albe ale memoriei, 
insingurarea nu are 
decdt locul meu. 

Nefericirea mea 
este pldnsul unui zeu 
fara via^a. 

Cu mainile mele caut 
imbrdiisarea. 

Cu ochii mei caut 
perfeciiunea. 

Cu sufletul meu caut 
nemurirea. 

§i nu imi este exclusa 
niciuna dintre ele. 

§i niciuna dintre ele 
nu imi este strdind. 



114 



Straina imi este via}a mea 
fara moarte. 

Strain imi sunt eu, 
dincolo de mine 
§i de aceasta durere 
insatiabila. 



115 




4 

Apolinic 

Nu caut versul care fipa in 
metafora mor^ii. 

Departe de mine 
sa-mi ingrop sufletul 
intr-un cavou 
fdrd addncime. 

Daca imi port o durere 
care md inspdimdntd 
atunci este versul 
eel mai sublim al meu. 

§tiu ca el s-a nascut 
odatd cu via^a mea. 

Eu i-am taiat cordonul ombilical 
§i 1-am lasat sd se eternizeze. 

Nu e niciodata urata 
o na§tere 
oricat ar fi ea de dureroasd. 

Care sunt mame 
§tiu ca un om e 
intotdeauna frumos . 



116 



Pentru a fi frumos 
trebuie sa-l iubesti, 
pentru ca totul 
sa aiba un sens. 

Versul meu 
s-a nascut odata cu mine. 

Odata cu el, timpul 
imi va spala durerea ochilor 
§i a cuvintelor. 

Voi adormi odata cu el. 

Amandoi ne vom acoperi 
cu timp. 

In acest timp 
unul dintre noi 
va vesti trezirea 
celuilalt. 

Cine se va trezi primul 
va saruta ochii plan§i 
plangand. 



117 



5 
Dionisiac 



Diminetile au devenit lungi 
ca ni§te vertebre ale ochilor. 

Mereu a§tept ca sd vii 
din moarte. 

Sa te intorci, 
uitand ca intre noi 
sunt pdsdri rdnite. 

Nu vreau sa ai fiin^a. 

Sa fii precum aerul, 
imbrdtisdnd copacii 

din gradina, 

ii adoarme. 

Sa te intorci 
calcand prin iarba gandului, 
fara ca sd treze§ti carabu§ii. 

Nu vreau sd-mi spui cuvinte. 

Cuvintele aduna in ele 
numai prelungirile, in timp, 
ale spiritului. 

Vreau sa fii 
numai plind de ingeri, 
numai mustind de iubire tanara. 

Pe ochii mei cazand 

sa-mi aduci eternitatea, 

cu un sarut, mai aproape, 

atat cat sd md pot naste dintr-o alta 

mama. 



118 



A§ deveni astfel tanar 
intrdnd prin moarte. 

A§ deveni tdndr 
atat cat moartea 
ma poate face 
spre a nu mai muri. 



119 



6 
Angelic 

Ingerii nu au ceruri 
numai pentru ei. 

Durerea trupului meu 
are cerul lui intre Ingeri. 

In pasari aruncat 
zbor prin 
inal^imile solare. 

Dar nu uit 

sa imi iau cu 
mine exis tenia. 

Aceasta 
nu se poate 
dezlipi de zborul meu, 
oricat ar fi el de inalt. 

In Ingeri 
imi port zborul depasdre, 

dar trupul meu 
se umbreste sub salcami. 

Impreuna cu Ingeri 
sculptez lumina in pleoape, 
modelez bustul virgin 
in obscuritatea imaginii. 

Dar Ingerii in trupul 
meu se simt strdini. 

Ei nu se pot murddri pe aripi 
cu neantul durerii. 

Ingerii nu pot fi dialecticieni 
ai destrdmdrii. 



120 



Poetul se na§te insa 
prin dureri §i moarte. 

Urcand in ceruri 
§tie afi 
pasare. 




121 



Demonic 

In nop^ile mele triste 
singurul anticalmant 
este demonul violet 
al camerei, 
obsedat 
de privirea ce 
imi strdpunge linistea. 

Ii observ fiecare 
privire a ochiului 
in agonie. 

Credeam ca nu 
stiu sd observ 
moartea in propria sa 
desfasurare 
interioara, 
inainte de a-mi da 
seama de prezenia lui. . . 

Acum trupul lui innegurat 
imi este o inspiraiie hddd. 

Mugetul clipelor 
este un gong sinistra. 

El crede ca sunt 
indrdgostit de intuneric 
si ca am innebunit de 
iubirea nimanui. 

Dar intunericul este 
o proprietate 
de unicdfolosintd. 

Asezandu-se in fa^a mea 
a mutat pasarea 
in propria lui umbra. 



122 



Lumina lui neagra 
s-a mutat in camera mea 
plina de nebunia 
febrei cuvintelor. 

Numai ca noi ne dorim 
eternita^i diferite. 

Eu nu pot sa cred 

in sublimitatea 
unui demon. 



123 



8 

Filosofic 

Dincolo de timp 
am simtit cutremurul 
etern al asteptarii, 
trecand acest zid 
eliberat de semne. 

Dezbracat de numele meu 
m-am facut simplu 
ca o respiraiie. 

In cuvinte nu se pastreaza 
realitatea! 

Aceasta se stinge 
in cuprinderea ochilor mei, 
aidoma unui orizont. 

Ceea ce este neschimbat 
nu se poate scrie. 

Ceea ce este invizibil 
ramane in semn 
doar umbra. 

Prin moarte trecand 
§i privind inapoi 
un trecut nu are 

importania secundei. 

Secunda din aceasta 
secunda 
este una 
a miracolului. 

Am vazut cum 
se naste miracolul 
in timpul frunzelor 
§i am in^eles doar aripa, 
pasarea trecand 



124 



dincolo de timp, 

doar cu ea insa§i 

§i deplina. 



125 



9 
Estetic 



Lumina prin care 
ma nasc 
nu are reflexe. 

Eu cobor 
intotdeuna in cuvinte 
si ma las ucis de ele. 

Iau asupra mea 
vederea de dincolo 
de vedere. 

Arcuind cerul 
scriu pe el poemul, 

acela, singurul, 
care nu are nume. 

In nuance, 
lumina este o pleoapa 
care inchide lacrima 
in cuvinte. 

Imaginea se amplifica 

in culoare 
si sunet armonios. 

Alergand prin cea^a 
iau asupra mea 
nelini§tea de afi sublim, 
frumos prin lumina. 

Simt ca sunt o 
rupere de intreg 
si ma doare. 

De aceea, in lumina 
via^a nu are forma inchisd 
a mor^ii. 



126 



10 
Iluminat 



Ma desfa§or prin 
cerul deschis 
al zorilor 
ajungand diminea^a. 

Impreuna cu lini§tea 
unei mor^i 
ma amplific in sentimentul 
durerii de lumina. 

Cifrele imi sunt 
ochii prin care 
imi scriu 
revisarea ideilor. 

Mai mult decat 

ma a§teptam 
din sange 
cuvintele au forma lor, 

cea alba . . . 

Zborul i§i strange aripile 
§i devine taina. 

Inserarea nu va mai avea 
asteptare. 

Nici ochii mei nu mai pot 
avea moarte. 

Nelini§tea 
§i-a pierdut neobosita ei 
sarutare. 

Vad cum prin trupul zburand 
pierd timpului 
intristarea lipsei de zambet. 



Cuprins 



1. Cuvintele adunate cufurca 

(nuvela; 26 mail 997) [2-16] 

2. Gdnduri cu aripi 

(cugetari, maxime §i 

a fi scriitor de geniu) 

(aforisme, vol. 1, 1997) [17-74] 

3. Saltul in aer 

(aforisme, vol. 2, 1997) [75-87] 

4. Prima stea boreald 

(aforisme, vol. 3, 1997) [88-106] 

5. Pasdrea celor zece na§teri 

(poeme, vol. 4, 1997) [107-126] 

5. l.Argonautic [109-110] 
5. 2. Elegiac [111-112] 
5. 3. Demiurgic [113-114] 
5. 4. Apolinic [115-116] 
5. 5. Dionisiac [117-118] 
5. 6. A«££>//c [119-120] 
5. 7. Demonic [121-122] 
5. 8. Filosofic [123-124] 
5. 9. Esteft'c [125] 
5. 10. Iluminat [126] 



Teologie pentru azi 



2011 



Editia de fata este o editie 

5 5 J 

online gratuitd 

si e proprietatea 

Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus 



Ea nupoatefi tipdritd 
si comer cializatd 

5 

fara acordul direct 

al 

Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus 




Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus 



Teologie pentru azi 

Toate drepturile rezervate